Producția industrială își continuă declinul în România. Renunță guvernanții la plus-valoarea adusă de industrie?

În ciuda frânării puternice din trimestru trei, economia României se păstrează încă pe teritoriu pozitiv.

Producția industrială și-a continuat însă declinul în perioada ianuarie-septembrie 2023, industria prelucrătoare nereușind să revină pe o tendință ascendentă.

România se remarcă în schimb printr-o majorare a producției obținute de industria extractivă, activitate economică bazată pe exploatarea resurselor naturale și mai puțin pe crearea de plus-valoare.

Doar industria extractivă e pe plus

În perioada ianuarie – septembrie 2023, produsul intern brut (PIB) al Româniai a crescut cu 1,1% comparativ cu același interval de timp al anului trecut, pe seria brută şi cu 1,9% pe seria ajustată sezonier.

În același timp, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-5,1%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-5%), potrivit INS.

Pe serie brută, producţia industrială a scăzut cu 5,1%, ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-10,9%) și industriei prelucrătoare (-4,6%).

În același timp, industria extractivă a crescut cu 3,7%.

Industria prelucrătoare este cea care ar trebui să aducă plus-valoare în economie și să contribuie la un avans economic sănătos, structural, pe termen lung.

Faţă de luna septembrie 2022, producţia industrială a fost în septembrie 2023 mai mică cu 5,1% ca serie brută și cu 4,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Avans economic bazat pe consum

PIB-ul României se bazează din ce în ce mai mult pe consum și mai puțin pe producție, ceea ce se reflectă direct în deficitul comercial.

Iar scăderea din acest an a deficitului comercial, în raport cu anii anteriori, nu se datorează unei revigorări a industriei prelucrătoare autohtone, care să vină în întâmpinarea cererii interne, ci mai degrabă scăderii puterii de cumpărare a populației.

Consumul domestic a scăzut, prin urmare importurile și-au mai redus din dimensiuni.

Producția industrială, în special industria prelucrătoare, a scăzut de la an la an ca pondere în PIB, iar mediul de afaceri din România acuză faptul că, în lipsa unei viziuni și a clădirii unei politici industriale coerente pentru țara noastră această tendință nu se va inversa prea curând.

Din contră, prețurile la energie mai mari decât în restul țărilor comunitare au pus grave probleme de competitivitate producătorilor români pe piețele externe.

Productivitate redusă

Iar anul 2021 a adus premiera absolută ca industria să contribuie la formarea PIB mai puțin decât comerțul.

În România, industria prelucrătoare din prezent se remarcă preponderent prin fabrici de volane, de cablaje, de huse, care, dincolo de faptul că asigură locuri de muncă, nu sunt o producție care să asigure o productivitate mare.

Aceste capacități de producție utilizează intensiv forța de muncă încă ieftină în România, prin urmare nu sprijină dezvoltarea afacerilor care să aducă plus-valoare.

Articol realizat in colaborare cu Risco.ro

NVIDIA își îndreaptă atenția către industria roboților umanoizi. Ce a declarat CEO-ul companiei

NVIDIA, cunoscută pentru soluțiile sale avansate de procesare AI, își îndreaptă acum atenția către o nouă piață emergentă: cea a roboților umanoizi. CEO-ul companiei, Jensen Huang,...

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...