Avertisment grav al BNR: România are un model de dezvoltare economică ineficient!

Datoria publică crește mai repede decât venitul național și decât avuția totală, ceea ce reliefează un model de creștere economică ineficient.

Iar motivele pentru care România prezintă o situație inversă decât în zona euro rezidă în evaziunea fiscală și în nivelul ridicat al economiei informale, care transferă resurse îndeosebi în țările dezvoltate.

Plata dobânzilor la datoria publică, în creștere semnificativă, este de asemenea unul din factorii care direcționează bani către țările creditoare.

Datoria publică se majorează mult prea repede

În România, corelația dintre fluxul venitului național disponibil brut - VNBD, avuția națională și datoria publică (ambele stoc) arată discrepanțe semnificative.

În timp ce VNBD s-a majorat, în echivalent euro, în ultimii 18 ani, cu 9,5% pe an, avuția națională a sporit cu numai 6,9% pe an, iar datoria publică, mult mai rapid, cu 15,2% pe an, se arată în lucrarea ”Avuția națională a României” publicată în 2023 sub coordonarea prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu.

În zona euro variația medie anuală a avuției naționale, de plus 3,2%, crește mai repede decât avansul VNBD, care este de 2,3%.

Aceasta demonstrează pe de o parte că fluxul de venit național se acumulează în avuția totală într-un ritm inferior dinamicii acestuia iar, pe de altă parte, că datoria publică crește mai repede decât venitul național și decât avuția totală, ceea ce reliefează un model de creștere economică ineficient, potrivit sursei citate.

Cum s-a schimbat structura economiei

Reformele economico-sociale profunde aplicate în ultimii 30 de ani au generat schimbări majore în structura economiei, arată studiul BNR.

Industria a scăzut de la 46% din PIB în 1989, la mai puțin de jumătate: 20% în 2020, fiind modernizată substanțial. În pofida acestui fapt, industria are, în prezent, un nivel de complexitate relativ redusă, producând o valoare adăugată brută insuficientă pentru ocuparea corespunzătoare a forței de muncă și remunerarea decentă a acesteia, precum și pentru nevoile de consum și dezvoltare a infrastructurilor sociale și fizice ale societății.

Și agricultura a scăzut substanțial ca pondere în PIB, 10 procente, de la 14% în 1989 la 4% în 2020. În ciuda faptului că a trecut printr-un proces de modernizare, nu este integrată corespunzător în lanțurile de producție a mărfurilor agro-alimentare.

În timp de construcțiile au progresat ușor ca pondere în PIB (plus 1 punct procentual, de la 6% în 1989 la 7% în 2020), fiind modernizate prin dotarea cu utilaje mai performante, ponderea serviciilor aproape s-a dublat (de la 34% la 60%) dar, și în acest caz, gradul de tehnologizare este relativ modest.

Modificarea substanțială a structurii economiei României a generat atât efecte pozitive, precum modernizarea ramurilor economice, creșterea semnificativă a productivității muncii, reducerea poluării, cât și costuri sociale, cum ar fi migrarea a 4 milioane de români în țările vestice, dar și polarizarea veniturilor și averilor cetățenilor.

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...