Cheltuielile pentru educație, cea mai mică pondere medie din PIB în UE din ultimele două decenii!

Media cheltuielilor de la bugetul general consolidat alocate educației pentru perioada 2002-2021 (3,5% din PIB) a fost cea mai mică din UE (media UE - 4,8%).

Nivelurile de educație preșcolar și primar stau cel mai prost atât în privința cheltuielilor pentru investiții, cât și în ceea ce privește remunerația pentru caderele didactice.

În alocarea cheltuielilor destinate educației, investițiile distribuite educației preșcolare și primare aproape că au lipsit în perioada 2012-2019.

Investițiile în educație, scădere după 2015

România a fost singurul stat membru UE care a alocat pentru educație cheltuieli publice mai mici de 4% din PIB în 2021.

Cheltuielile bugetului general consolidat destinate investițiilor în educație din România (formarea brută de capital fix), măsurate ca procent din PIB, au avut o evoluție sinuoasă în ultimele două decenii (2002-2021).

Dacă în perioada 2006-2011 media indicatorului pentru România a avut un nivel dublu comparativ cu media UE, în perioada 2015-2021 nivelul a fost inferior mediei UE, arată ultima ediție a documentului România – Zona Euro Monitor, publicat sub îndrumarea academicianului Daniel Dăianu, sub egida BNR.

Câștigătorul net al cheltuielilor de investiții dedicate educației din România în perioada 2006-2011 a fost nivelul de educație terțiar (universitar), la polul opus aflându-se nivelul de educație preșcolar și primar.

Educația terțiară a primit fonduri de la bugetul general consolidat pentru investiții pe parcursul întregii perioade cuprinse între anii 2002-2017, în timp ce din anul 2018 nu a mai primit nicio alocare.

Singurele nivele de educație care au primit o alocare constantă, deși modică, pentru investiții pe parcursul celor două decenii (2002-2021) au fost învățământul gimnazial și liceal, care au primit 0,1% din PIB în fiecare an.

Salariile profesorilor

Cheltuielile bugetului general consolidat destinate remunerării salariaților din educație, măsurate ca procent din PIB, au crescut în România până la 2,4% din PIB, după minimul atins în perioada 2011-2015 (1,8% din PIB), dar s-au situat semnificativ sub media statelor UE pe parcursul deceniilor 2002-2021.

Începând cu anul 2017, ponderea cheltuielilor cu salariile din educație, în totalul cheltuielilor destinate educației, este mai mare în România decât media statelor membre UE, la nivelul de educație terțiar fiind aproximativ dublă, față de media comunitară.

Educația preșcolară și primară au de suferit și la acest capitol, ponderea cheltuielilor cu remunerarea salariaților, în totalul cheltuielilor cu remunerarea salariaților din educație reprezentând doar două treimi din nivelul mediu înregistrat în UE.

Nu întâmplător, cea mai importantă reducere de personal a fost în învățământul primar și gimnazial (un sfert din totalul personalului), iar cea mai mică în învățământul universitar (10%).

Personalul didactic s-a diminuat în ultimii 20 de ani în România cu aproape 49.000 de persoane (aproximativ 17%), conform datelor INS.

Articol realizat in colaborare cu Risco.ro

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...