Consiliul Uniunii Europene: România necesită măsuri urgente pentru diminuarea dezechilibrelor macroeconomice!

România are nevoie urgentă de politici pentru diminuarea dezechilibrelor macroeconomice, atrage atenția Consiliul Uniunii Europene.

În timp ce în alte țări tendința este de diminuare a dezechilibrelor, România se regăsește în continuare printre primele țări din UE în ceea ce privește deficitele gemene.

Dacă cel de cont curent este alimentat de dezechilibrul major dintre exporturi și importuri, deficitul fiscal persistă pe seama cheltuieilor publice care depășesc veniturile.

Tendință negativă a riscurilor

Consiliul UE a adoptat, la finele săptămânii trecute, concluzii cu privire la bilanțurile aprofundate din 2023 realizate de Comisia Euroepeană, în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

Potrivit acestor concluzii, Grecia și Italia continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, deși vulnerabilitățile lor par să scadă, inclusiv ca urmare a progreselor în materie de politici publice.

La rândul lor, Germania, Spania, Franța, Olanda, Portugalia, România și Suedia continuă să se confrunte cu dezechilibre, deși, în unele state membre, aceste dezechilibre sunt în scădere.

În ceea ce privește Germania, Spania, Franța și Portugalia, clasificarea din punctul de vedere al dezechilibrelor ar putea fi îmbunătățită anul viitor dacă tendințele pozitive actuale continuă.

În România, în schimb, tendința riscurilor este negativă, necesitând măsuri de politică urgente, atrage atenția Consiliul UE,

De cealaltă parte, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia nu se confruntă cu dezechilibre, întrucât vulnerabilitățile par a fi limitate, arată comunicatul Consiliului.

Poziție externă precară

Trebuie precizat faptul că, în ultima ediție a Raportului asupra stabilității financiare, din iunie 2023, Banca Națională a României atrage atenția că ”vulnerabilitățile macroeconomice care provin dinspre poziția externă devin tot mai preocupante”.

O vulnerabilitate importantă rămâne ponderea ridicată a necesarului de finanțare pentru anul 2023 ce trebuie acoperit de pe piețele externe (aproximativ 30%), dar și proporția importantă a datoriei publice denominate în valută (56% la martie 2023).

Datoria publică a României s-a majorat cu 20% la martie 2023 comparativ martie 2022, crescându-și ușor ponderea în PIB (+0,7 puncte procentuale), până la 49,2%.

Explozia datoriei publice

Comparativ cu finalul anului 2019, datoria publică s-a majorat cu 89%, situând România pe locul doi la nivel european, în urma Estoniei (+180%) și semnificativ peste nivelul înregistrat în Uniunea Europeană (+22%).

Necesarul de finanțare aferent anului 2023 s-a majorat ușor față de anul anterior (+6%), crescând cu 75% față de nivelul înregistrat anterior pandemiei COVID-19.

România are a treia cea mai ridicată pondere a datoriei publice în valută (56% la martie 2022), după Croația și Bulgaria, comparativ cu 23% în cazul Ungariei și Cehiei, respectiv o pondere însemnată a deținerilor de titluri de stat de către investitori străini.

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...