Consolidare fiscală? România, al doilea cel mai mare deficit guvernamental din UE în primul trimestru

România a înregistrat în primul trimestru din 2023 al doilea cel mai mare deficit guvernamental din UE, concomitent cu creșterea ponderii datoriei publice în PIB.

Creșterea rapidă din ultimii ani a gradului de îndatorare a scos țara noastră din plutonul membrelor UE cu cele mai mici niveluri ale datoriei publice.

Iar deficitul guvernamental se află în prezent de două ori peste limita maxim admisă de normele europene.

Datoria publică tot crește

În primul trimestru din 2023, doar șase state ale blocului comunitar au înregistrat o creștere a datoriei publice raportate la PIB, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar România face parte din grupul celor șase țări.

Astfel, statele care au raportat majorări sunt in Luxemburg (+5,4%), Cehia (+1,7%), Letonia (+1,1%), România (+0,7 %), Bulgaria (+0,5%) și Finlanda (+0,2%), potrivit Eurostat.

La polul opus, cele mai mari diminuări ale ponderii datoriei publice în PIB au fost observate în Grecia (minus 21,2%), Cipru (minus 18%), Portugalia (minus 10,8%), Irlanda (minus 8,9%), Italia (minus 7,9%), Croația (minus 6,4%), Slovenia (minus 5,2%), Spania (minus 4,6%) și Polonia (minus 3,8%).

Țările membre UE care au înregistrat cele mai mari ponderi ale datoriei publice în PIB, în primul trimestru din 2023, au fost Grecia (168,3%), Italia (143,5%), Portugalia (113,8%), Spania (112,8%), Franța (112,4%) și Belgia (107,4%).

De cealaltă parte, cele mai mici niveluri ale datoriei publice în PIB au fost consemnate în Estonia (17,2%), Bulgaria (22,5%), Luxemburg (28%) și Danemarca (29,4%).

În comparație cu primul trimestru din 2022, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut în primele trei luni ale anului în curs atât în zona euro (de la 95% la 91,2%), cât și în UE (de la 87,4% la 83,7%).

Deși are încă un nivel al datoriei publice raportate la PIB sub media europeană și sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht, de 60% din PIB, România, ca urmare a creșterii rapide din ultimii doi ani a gradului de îndatorare, a ieșit din plutonul țărilor ce cele mai reduse datorii publice, sub procentul de 30% din PIB.

Datoria publică a României s-a majorat cu 20% în martie 2023 comparativ cu martie 2022, crescând ca pondere în PIB cu 0,7 puncte procentuale, până la nivelul de 49,2%, potrivit BNR.

În raport cu perioada pre-pandemică (decembrie 2019), se consemnează o creștere cu 89% a datoriei publice, a doua cea mai ridicată din UE, în urma Estoniei (+180%), arată documentul citat.

Departe de plafonul de deficit

Deficitul guvernamental s-a ridicat, în primul trimestru din 2023, la nivelul de 3,2% din PIB în zona euro, respectiv 3% din PIB la nivelul UE, potrivit Eurostat.

România a înregistrat al doilea cel mai mare dezechilibru din UE în primul trimestru al anului în curs, dublu în comparație cu media europeană și cu nivelul admis, de 6% potrivit metodologiei ESA.

Cel mai mare deficit guvernamental din UE în primele trei luni din 2023 a raportat Ungaria, de 11,1%.

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...