Greseli pe care le-a facut Grecia falimentara si le face si Romania astazi

Marti, 21 August 2018, ora 08:52
20450 citiri
Greseli pe care le-a facut Grecia falimentara si le face si Romania astazi

Grecia iese de sub bagheta creditorilor sai, la opt ani dupa ce criza datoriilor a transformat economia tarii si a schimbat vietile oamenilor. Totodata, o mare parte din greselile facute atunci de eleni se intalnesc si in cazul Romaniei de azi.

Mai 2010, la orizont se zareste deja primul pachet de asistenta financiara stabilit de Uniunea Europeana (UE) si Fondul Monetar International (FMI) pentru Grecia. Primul din cele trei. La acea vreme, creditorii au ajuns la concluzia ca "radacina" crizei o reprezinta indisciplina fiscala si economica. Adica masurile populiste, atitudinea nejustificata de "punga larga" a statului si cheltuirea fara cap a banilor publici, printre altele.

UE are o clauza de "fara bailout", adica o anulare a datoriilor acumulate de un stat membru. In cazul Greciei a fost facuta o oarecare exceptie, adica i s-au acordat niste imprumuturi, in niste conditii avantajoase, iar la schimb i s-a cerut implementarea unor reforme intr-o gama larga de domenii, de la administratie la justitie.

Adica nu doar masuri de austeritate, ci si schimbari in structura de functionare a statului. Bloomberg noteaza ca acestea au fost necesare pentru a readuce Grecia pe linia de plutire.

Primul test major pentru aceasta tara, dupa 8 ani de schimbari, este marti. 21 august 2018 marcheaza revenirea Greciei pe pietele financiare internationale, adica va vedea daca va putea obtine bani cu imprumut la dobanzi avantajoase.

Dar pana atunci, oare cum s-a schimbat economia Greciei in ultimii opt ani? Si care sunt asemanarile intre situatia elenilor de atunci si a romanilor de azi?

Lovitura economica

E clar ca dezastrul economic al Greciei a avut efecte si in afara granitelor tarii ce gazduieste 11 milioane de suflete, insa ceea ce s-a intamplat cu aceasta populatie a fost cu adevarat dramatic, potrivit Bloomberg. PIB-ul s-a redus cu o patrime si calitatea vietii s-a deteriorat destul de mult, in conditiile in care mai mult de un milion de locuri de munca au fost desfiintate, iar somajul ajunsese la un moment dat la 28%.

Pentru creditori, acesta a fost costul platit pentru ca economia sa fie repusa pe picioare, potrivit sursei citate.

"Scopul final al programelor de asistenta financiara si al reformelor din ultimii opt ani a fost sa creeze bazele unei cresteri sustenabile si sanatoase", a transmis, luni, Mario Centeno, ministrul portughez de Finante, care a prezidat intalnirea cu omologii sai din zona euro. "A durat mai mult decat ne asteptam, dar cred ca scopul a fost indeplinit", a adaugat acesta.

Revenind pe plaiuri mioritice, senatorul liberal Florin Citu a aratat intr-o postare pe Facebook ca tara noastra nu mai poate evita o noua criza economica si ca guvernantii nu au invatat nimic din greselile anterioare.

Finantele publice

Va mai amintiti ca, in 2009, noul Cabinet condus de George Papandreou a aratat ca fostii guvernanti au ascuns informatii si au indus in eroare intreaga lume in ceea ce priveste starea finantelor publice. In fapt, deficitul bugetar ajunsese la 15% din PIB, de cinci ori mai mult decat limita acceptata de UE.

In ultimii ani, elenii au reusit sa ajunga pe plus, adica la surplus bugetar. Si au reusit acest lucru prin reducerea cheltuielilor si pastrarea veniturilor la aproximativ acelasi nivel. Adica prin cresterea taxelor si impozitelor, lucru ce a afectat mult calitatea vietii, arata Bloomberg.

Discutii despre deficitul bugetar exista si in cazul nostru. In fapt, Romania a inregistrat, in primul trimestru din acest an, cel mai mare deficit bugetar din UE, de 4,2% din PIB, la mare distanta de ocupanta locului 2, Franta, cu 2,5%.

Mai mult, Comisia Europeana estimeaza ca vom depasi atat anul acesta, cat si in 2019, limita de 3%, stabilita prin pactul fiscal european, astfel ca se poate declansa procedura de infringement impotriva tarii noastre. Potrivit Comisiei Europene, in 2018, Romania ar urma sa aiba un deficit bugetar de 3,4% din PIB, iar in 2019, de 3,8% din PIB.

Totusi, guvernantii sustin ca nu va fi depasit pragul de 3%.

Administratie

In ceea ce priveste cheltuielile publice, o parte din problemele fiscale ale Greciei au fost cauzate de explozia joburilor din institutiile de stat de dinainte de criza. Iar refuzul concedierilor a fost primul mare semnal de alarma pentru creditori.

S-a ajuns, totusi, la un compromis, prin faptul ca s-a facut o singura angajare la cinci plecari, iar contractele temporare nu au mai fost reinnoite, aminteste sursa citata.

Totusi, progresul in domeniul judiciar, in special pentru rezolvarea disputelor civile, a fost incet, iar investitorii nu s-au grabit sa bage iar bani in Grecia.

In Romania de-acum, un sfert dintre salariati lucreaza la stat. Doar anul trecut, numarul functionarilor a crescut cu aproape 20.000, ceea ce a reprezentat un record al ultimilor sapte ani.

Nu mai vorbim de asaltul asupra Justitiei, de "revolutia fiscala" care mai rau incurca afaceristii decat ii ajuta si de investitorii straini care incep sa se gandeasca de doua ori inainte de a baga bani in tara noastra.

Competitivitate

In ultimii opt ani, creditorii au repetat de oricate ori au avut ocazia ca Grecia are nevoie de reforme structurale pentru a fi mai competitiva. Pe parcursul celor trei programe de asistenta financiara, a reusit sa faca ceva privatizari importante, sa faca schimbari necesare pe piata de electricitate si a schimbat legislatia muncii.

De asemenea, mana de lucru s-a ieftinit foarte mult, in special dupa modificarile la contractele colective de munca si dupa reducerea salariului minim. Creditorii au spus insa ca s-a revenit cumva la normalitate, caci nivelurile de dinainte de criza nu erau justificate, cresterile neavand loc odata cu cresterea productivitatii muncii.

Impreuna cu cresterea taxelor si desfiintarea multor locuri de munca, impactul asupra salariilor a masurilor enumerate anterior a contribuit la scaderea nivelului de trai. Acum, premierul Alexis Tsipras vrea sa renunte la unele reforme. De exemplu, vrea sa creasca salariul minim, potrivit sursei citate.

Situatia din Romania?

- incercarile de privatizari au fost un dezastru (CFR Marfa e doar unul dintre exemple);

- avem cea mai mare crestere a costului orar cu mana de lucru;

- productivitatea muncii nu creste in acelasi ritm cu cresterea salariilor si avem cel mai mare deficit de specialisti din lume dupa Japonia;

- avem cea mai mare crestere a salariului minim din UE.

Sectorul financiar

Bancile elene erau intr-o stare foarte proasta acum opt ani, dar si-au revenit cat de cat. Chiar si asa, depozitele sunt putine, iar liniile de finantare si mai putine. In fapt, banca centrala le tine practic in viata, insa cererile pentru fonduri de urgenta s-au diminuat, arata Bloomberg.

In Romania, insa, sectorul financiar e solid deocamdata. Cel putin asa ne spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu: "Personal, cred ca exista resursele pentru cresterea expunerii bancilor fata de economie. Sistemul bancar romanesc are un grad semnificativ de adecvare a capitalului. Lichiditatea este situata confortabil peste limitele impuse prudential. Au fost momente cand excesul de lichiditate noi l-am tolerat pe piata monetara, ceea ce nu face o Banca Centrala. Rata rezervelor minime obligatorii, de 8%, este suficient de mare incat, pe termen mai indepartat, asta ar putea sa insemne o stabilizare a situatiei pe toate partile si sa fie luata in calcul o eliberare suplimentara de resurse canalizata spre creditare", a subliniat guvernatorul Bancii Nationale intr-o conferinta organizata in luna iulie.

Concluzia? Ar fi cazul sa invatam cat mai repede atat din propriile greseli, cat si lectia Greciei ca sa nu ajungem, din nou, la mana creditorilor si la masuri de austeritate.

Citeste si:
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
Senatorul american Robert Portman, care efectuează sâmbătă, 28 mai, o vizită în România, a declarat că nu există pentru Statele Unite prieten mai puternic decât ţara noastră....
Prima demisie din echipa PLUS din USR. Ciprian Teleman anunță că pleacă din partid
Prima demisie din echipa PLUS din USR. Ciprian Teleman anunță că pleacă din partid
Fostul ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în Guvernul Cîţu, Ciprian Teleman a anunţat sâmbătă, 28 mai, că demisionează din USR. Fost președinte al PLUS Ilfov, acesta a...