Ne facem ca iesim din criza, dar nici asa nu reusim

Nimic nu ne invata mai bine cum sa ne ferim de criza, decat criza insasi. Din nefericire, omenirea nu da semne ca ar trage ceva concluzii din propriile greseli. Dimpotriva, este predispusa sa le repete la nesfarist.

Ca urmare, dezechilibrele economico-financiare declansate in 2007-2008 se mentin inca: Europa nu stie ce se va face daca moneda euro nu va rezista, SUA nu prevad vreo redresare economica, iar tarile emergente isi vad activele amenintate de cei doi giganti.

Lectia crizei presupune descoperirea erorilor, stabilirea solutiilor si aplicarea lor. Daca la analize toti suntem asi, solutiile nu le cunoaste nimeni si - fireste - ceea ce nu cunosti, n-ai cum sa aplici.

In opinia profesorului Harold James de la Universitatea din Princeton, publicata pe portalul Project Syndicate, evolutia crizei permite punctarea a cinci cauze, care au generat-o. Ele inca n-au disparut.

Cauzele persista, criza continua

Prima cauza generatoare de criza porneste, asa cum se stie, din avantul exagerat al dezvoltarii imobiliare, pe baza creditelor. Guvernele au incurajat cumpararea de imobile, printr-o politica populista si imprudenta.

Bancile au platit, investitorii au incasat, iar constructorii au pus pe picioare o uriasa baza materiala, ramasa intre timp nu numai fara obiect, dar si generatoare de somaj.

Acum, bancile nu pot incasa, investitorii nu-si pot vinde activele, iar somerii inghit fondurile sociale, fara sa stie ca sacul lor se goleste cel dintai.

A doua cauza priveste riscurile pe care si le-au asumat institutiile financiare, contand pe principiul american "too big to fail " (prea mare, ca sa se prabuseasca). Asa este, o institutie mare nu se prabuseste, dar le prabuseste ea pe cele mici cat ai zice peste.

Abia cand a izbucnit criza - din cauza esecului pietii imobiliare americane, previzibila, dar neprevazuta - sectorul public s-a pomenit ca n-are alta solutie, decat sa preia datoriile acumulate de sectorul financiar.

A treia cauza priveste dezechilibrele financiare globale, create de sistem. Surplusul de cont curent pe termen lung al unor tari (China, tarile din Golf si altele) a permis finantarea pe termen lung a deficitelor din alte tari (Marea Britania, Anglia, Spania, Irlanda, SUA).

S-a creat o situatie financiara fragila, iar situatiile fragile au stimulat totdeauna crizele, asa cum vantul stimuleaza focul abia izbucnit. Este un adevar, pe care expertii trebuiau sa-l stie si de care guvernele sa se pazeasca.

A patra cauza se refera la banci. Marile banci centrale au adoptat o politica expansiva, bazata pe dolar, finantandu-si interesele in aceasta moneda. Ca urmare, Banca Centrala a SUA a devenit un fel de banca centrala a lumii. E normal ca orice soc in asemenea banca sa se transmita imediat pe toate meridianele.

Al cincilea moment intervine atunci cand criza este deja izbucnita. Marile institutii financiare, prea puternice ca sa-si poate cineva permite sa le prabuseasca, pun umarul la sustinerea datoriei publice, care ameninta sa se intoarca impotriva sistemului bancar - cel de la care, de altfel, plecase.

Presiunile populiste mentin criza

In opinia profesorului Harold James, din cele cinci cauze care au generat criza, numai prima este estompata, prin oprirea escaladarii investiilor imobiliare.

Celelalte se mentin, desi expertii financiari au tras concluzii corecte, la nivel de forum. La nivel de institutii si de guverne, n-are insa nimeni curajul sa apese pe pedala. Guvernele incearca sa rezolve sustenabilitatea propriilor datorii prin tatonari, creionand variatii bruste ale dobanzilor de referinta si instabilitate fiscala.

Instabilitatea fiscala este fara indoiala sursa paraliziilor politice care lovesc si tarile mari, dar mai ales pe cele mici. Invers, incapacitatile politice creeaza incertitudini fiscale, inchizand astfel acel cerc vicios, de care are nevoie criza, ca sa explodeze.

Au curajul guvernele?

Aici e oul lui Columb. Intr-o perspective istorica mai lunga, descoperim ceea ce era deja descoperit. Se pare ca omenirea inca n-a invatat "lectia depresiunii generale interbelice".

Lectia ne spune ca politicile comerciale le rezolva in mare masura bancile si industria, dar parghiile masurlor fiscale sunt, mai ales, in mana guvernelor.

Numai guvernele pot stavili riscurile instabilitatii financiare (cum ar fi cele generate de un sistem bancar iesit din matca) si tot ele pot pune frana presiunilor populiste ale politicienilor, amatori de investitii speclaculoase in teritoriu, dar dezastruoase pentru finantele statului.

Daca guvernele o vor face, vor fi in stare sa tina sub control oricate crize. Daca nu, atunci criza va fi in stare sa tina sub control oricate guverne.

Meta a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor

Meta, în colaborare cu Misinformation Combat Alliance (MCA), a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor generate prin inteligență...

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile, prin introducerea unei caracteristici îmbunătățite de „partajare audio”....