Datele statistice care nu confirmă recomandările FMI: Taxa pe carbon în transporturi, nejustificată în cazul României

Experții FMI au recomandat Guvernului de la București, pentru diminuarea dezechilibrelor bugetare, introducerea unei taxe de carbon în sectoarele construcții și transporturi, ori accizarea suplimentară a combustibililor fosili.

Astfel de măsuri ar echivala cu o nouă explozie a prețurilor în economie și cu o nouă lovitură dată nivelului de trai al populației, care și așa se confruntă cu o putere de cumpărare redusă.

Trebuie precizat că, în privința ponderii surselor regenerabile de energie în transport, România se află aproape de media europeană și nu se află într-o situație care să impună măsuri extreme.

Departe de ținta pentru 2030

Astfel, ponderea surselor regenerabile de energie în transport a atins 9,6% la nivelul Uniunii Europene - UE în 2022, fiind foarte departe de obiectivul de 29% stabilit de Bruxelles pentru orizontul de timp 2030.

Deși evoluția din 2022 consemnează o creștere de 0,5% față de 2021, când ponderea a fost de 9,1%, nivelul este cu 0,7% sub cel mai ridicat nivel atins vreodată.

În 2020 a fost atins la nivelul UE un nivel record de 10,3% în privința ponderii surselor regenerabile de energie în trannsport, dar trebuie avut în considerare faptul că anul în cauză este unul atipic, în care restricțiile impuse de pandemia de coronavirus au avut influențe majore asupra principalelor sectoare economice.

Sursele de energie regenerabilă consumate în transport includ biocombustibilii lichizi (de exemplu, biomotorina care respectă anumite criterii de durabilitate și de economisire a gazelor cu efect de seră), biometanul (adică gazul de origine regenerabilă) și partea de energie electrică regenerabilă consumată în transportul rutier și feroviar.

România, nivel peste anii pre-pandemici

România a avut în 2022, potrivit Eurostat, o pondere a surselor regenerabile de energie în transport de 8,2%, doar cu un procent inferioară mediei europene, aflându-se la acest capitol în compania mai multor membre ale blocului comunitar într-un adevărat pluton în care nivelul variază între opt și nouă puncte procentuale: Estonia: 8,5%, Luxemburg: 8,7%, Portugalia: 8,7%, Slovacia: 8,9%.

România a scăzut în 2022 de la ponderi de 8,9% și 8,5% înregistrate în 2021 și 2020, dar a crescut de la niveluri de 7,8% consemnate în 2019 și peste 6% în anii anteriori.

Sub nivelul atins de România se află țări precum Slovenia: 7,8%, Ungaria: 7,7%, Bulgaria: 7,7%, Cehia: 7,2%, Cipru: 7,2%.

Cele mai mici cote au fost înregistrate în 2022 de Croația: 2,4%, Letonia: 3,1% și Grecia: 4,1%, dar există și alte țări departe de nivelul de 8% atins de România: Irlanda: 5,5%, Polonia: 5,8%, Lituania: 6,7%.

Suedia, cu 29,2%, este de departe țara UE cu cea mai mare pondere de surse regenerabile în transport și singura care a atins deja obiectivul pentru 2030.

Finlanda, cu 18,8%, prezintă, de asemenea, o pondere foarte mare, dar departe de ținta pentru 2030, urmând Olanda, Malta, Belgia, Danemarca, Austria, Italia, Germania și Spania, toate cu o pondere de aproximativ 10%.

Articol realizat in colaborare cu Risco.ro

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...