Emisiile de dioxid de carbon au crescut la scară globală de la 25 de miliarde de tone în anul 2000 la 37 de miliarde în 2022.
Statele Unite, China și India reprezintă mai mult de 50% din emisiile totale de CO2 ale planetei, făcând participarea acestora esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Între timp, România, alături de alte țări din Uniunea Europeană, sunt supuse de Bruxelles unor presiuni uriașe privind tranziția verde, în ciuda costurilor sociale fără precedent.
Combustibilii fosili rămân baza de dezvoltare
Industria și agricultura din țările UE trec prin momente de cumpănă, iar nivelul de trai s-a prăbușit dramatic, pe fondul politicilor privind înverzirea energiei și decarbonatarea.
După ani de eforturi dedicate tranziției energetice, economia globală rămâne însă foarte dependentă de combustibilii fosili, în condițiile în care 84,3% din sursele de energie la nivel global provin în prezent din arderea petrolului (33,1%), a cărbunilor (27%) sau a gazelor naturale (24,3%).
De cealaltă parte, doar 15,5% provin din surse de energie cu emisii reduse de carbon și 11,4% din surse de energie regenerabile.
Unii sunt mai ”neutri climatic” decât alții
Trebuie amintit că între 1990 și 2021, Marea Britanie a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 48%, Germania cu 38%, iar Franța cu 25%.
Pe de altă parte, în Australia a avut loc o creștere în aceeași perioadă cu 21% a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar în Canada o majorare cu 17%.
SUA și-au redus doar cu 3% nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar Japonia, o altă mare economie a lumii, cu doar 8%.
De menționat că, începând cu 1990 și până în 2020, emisiile de gaze de seră ale economiei românești au scăzut cu 65,4%, pe fondul dezindustrializării masive. Este a doua cea mai mare reducere din UE, după cea consemnată în dreptul Suediei.
Obiectivele de mediu pentru anul 2050 pentru România prevăd însă o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, țara noastră urmând să fie supusă unor ”provocări substanțiale, fiind necesar un angajament la nivel politic și public, precum și finanțare substanțială”.
Scepticism fără precedent
Potrivit publicației elvețiene allnews.ch, care citează studiul realizat de Charles-Henry Monchau, directorul diviziei de investiții a grupului bancar elvețian SYZ, în ciuda uriașelor eforturi politice de la cel mai înalt nivel, scepticimul cu privire la tranziția verde a ajuns la cote ce nu au mai fost întâlnite până acum.
Fluxurile de investiții au scăzut drastic în ultimii doi ani pentru titlurile și activele etichetate ESG (guvernarea de mediu, socială și corporativă), atât în UE, dar mai ales în SUA.
Tweet-urile sceptice cu privire la tranziția climatică au atins un nivel record în 2023 (aproape 250.000, în comparație cu nici 10.000 în 2014), iar companii precum Coca-Cola își schimbă limbajul în raportarea financiară cu excluderea termenului ESG de teama represaliilor din partea anumitor grupuri de lobby.
Articol realizat in colaborare cu Risco.ro