Ne cramponam de PIB, dar nu stim de ce

S-a creat o moda de a masura succesele din domeniul social, cultural sau sanitar al unei tari, in functie de procentele alocate din PIB.

Politicienii si analistii de tot felul se dau mari la televizor, tot explicand cat de rau stam noi cu sanatatea, pentru ca nu alocam macar acelasi procent cu Polonia, sau ca stam mai bine decat Bulgaria la invatamant, pentru ca procentul ei este mai mic decat al nostru.

Totusi, procentul alocat din PIB nu este o garantie ca fondurile alocate astfel sunt chibzuit cheltuite, ca nu iau calea afacerilor sau a coruptiei si ca nu alimenteaza conturile marilor spagari, deschise in inaccesibilele paradisuri fiscale.

Este semnificativ faptul ca Japonia, Europa Occidentala sau Canada aloca pentru sanatate 12% din PIB, in timp ce Statele Unite sunt mult mai culante, alocand 18%. Cu toate acestea, serviciile medicale din prima grupa de state sunt unanim recunoscute ca fiind mai bune, decat cele din Statele Unite, noteaza Project Syndicate.

Analizand mai atent, observam ca, din grupul tarilor citate, sistemul american de sanatate este singurul construit cu profil lucrativ, deci profitabil.

Un raport intocmit de Institutul pentru Medicina al SUA arata ca, prin profilul sau lucrativ, sistemul toaca anual 750 de miliarde de dolari, respectiv 5% din PIB, producand deseuri, sustinand fraude si o puternica birocratie.

Dar si in alte domenii din diferite tari, ponderea alocata din PIB este departe de a fi concludenta.

Exemplele arata ca e greu sa tragi o concluzie

Se calcula, de exemplu, ca Elvetia utliza 100 kg petrol la fiecare 1.000 dolari din PIB, Danemarca utiliza 110 kg petrol, iar SUA 190 kg.

Nimeni nu putea sa explice de unde provin asemenea diferente, dar nici nu-si punea problema de ce se refera neaparat la 1.000 dolari din PIB, cand in functionarea sistemului actioneaza zeci sau poate chiar sute de parametri.

Un domeniu pentru care tarile cele mai bogate aloca importante procente din PIB este mediul. Multe din ele isi mentin cu greu baremul emisiilor de CO2 la nivelul de 2,3 kg per unitatea de energie conventionala in timp ce Franta, fara sa aplice masurile lor, se situeaza la 1,4 kg, datorita energiei nucleare de care dispune, iar Suedia ajunge la 0.9 kg, fara mare efort.

Marea Britane, care pare campion mondial la energiile neconventionale, a pus la bataie un procent important din produsul intern brut, indeosebi in centrale eoliene.

Ele functioneaza impecabil din punct de vedere tehnic, cercetarea s-a dovedit valoroasa, dar energia obtinuta este mai scumpa decat cea conventionala, iar, la procentul alocat din PIB pentru investitii, mai trebuie adaugat si cel datorat pierderilor in exploatare, ca sa constatam eficienta economica.

Inexplicabila longevitate a PIB

Numai ca rezultatele unei asemenea investitii n-ar trebui masurate in unitati economice, importante fiind numai cele practice, care privesc exclusiv mediul. Ceea ce, de altfel, le justitifca.

In esenta, PIB arata cifre aritmetice, dar nu da bani. De multe ori, te deruteaza. Statele Unite, dupa ce au inregistrat succese remarcabile in cercetarea spatiului cosmic si, in special, al planetei Marte, si-au vazut planurile puse pe butuci cand au observat ca n-au destule procente in PIB. Lucrarile au stagnat.

In schimb, state mai mici, cu posibilitati operative de a-si gospodari fondurile, realizeaza performante spectaculoase in domeniul cercetarii. Abia dupa ce le realizeaza, economistii din Suedia sau Coreea de Sud constata ca s-au incadrat in 3,5% din PIB, iar Israelul in 4,7%.

Dupa cum se vede, procentul alocat din PIB poate fi tot atat de bine o regula prealabila sau o concluzie statistica. Asta au constatat-o multi, dar longevitatea PIB se explica numai prin faptul ca nimeni n-a vent cu ceva palpabil in loc.

Se pare ca prin Danemarca, Finlanda, Norvegia, oamenii nu sunt condusi de aritmetica, ci o conduc ei pe ea. Se spune chiar ca in Costa Rica si in micul stat Bhoutan din Himalaya nici nu se stie de PIB, dar oamenii pretind ca sunt fericiti.

S-ar putea ca omenirea sa nu aiba nevoie de atatea cifre. Ii este suficient sa se bucure de piata muncii din Germania, de ocrotirea sanatatii din Canada, de eficienta energetica a Suediei, de curiozitatea stiintifca a americanilor, de programul anti-saracie demarat in Brazilia sau de fericirea tropicala din Costa Rica.

E normal sa ne punem o intrebare retorica: oare au rezultat toate acestea, calculand cu harnicie produsul intern brut?

Samsung ar putea lansa ceasuri inteligente cu o funcție de monitorizare a glicemiei

Un nou raport sugerează că Samsung ar putea introduce monitorizarea glicemiei în ceasurile sale inteligente de generație următoare, o inovație care ar putea transforma modul în care...

Google Maps vrea sa îi ajute pe utilizatori să găsească cele mai bune locuri din oraș

Google a anunțat recent implementarea unei noi funcții de inteligență artificială în aplicația Google Maps, destinată să transforme modul în care utilizatorii descoperă noi locuri....