România durabilă, doar o himeră: Atingerea primului obiectiv al Pilonului social, ”fără sărăcie”, este tot mai departe

În România se face foarte multă vorbire în ultimii ani, de când este implementat PNRR, despre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru economia și societatea din țara noastră.

Dacă în ceea ce privește obiectivele de mediu factorul politic se întrece în laude, nimeni nu pomenește însă despre eșecul usturător al îndeplinirii obiectivelor sociale.

Așa cum, în trecut, în goana după euro, toți factorii de decizie se lăudau cu convergența nominală, în timp ce convergența reală era mult rămasă în urmă, astăzi Pilonul social al strategiei pentru dezvoltare durabilă este ascuns pe cât posibil sub preș, pentru a nu strica discursurile politicienilor.

Gospodăriile, grav afectate de criza costului vieții

Trebuie precizat România s-a angajat să realizeze Agenda 2030 prin politicile sale interne și prin elaborarea de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, bazată pe trei piloni: social, de mediu și economic.

Iar Obiectul 1 al Pilonului social, care se cheamă chiar ”Fără sărăcie”, se dovedește în acest moment doar un angajament politicianist pe hârtie, fără posibilitate de a fi atins într-un orizont de timp rezonabil.

Gospodăriile au fost grav afectate de criza costului vieții, principalele categorii inflaționiste care au avut impact asupra gospodăriilor fiind alimentele, energia, combustibilul și chiria.

Cheltuielile totale de consum medii pe o gospodărie au crescut în perioada 2008-2022, de la 1.365 lei în anul 2008, la 3.450 lei în anul 2022, rata medie anuală de creștere din această perioadă fiind de 6,85%, se arată în documentul România durabilă – Indicatori naționali pentru dezvoltare durabilă, publicat recent de INS.

Astfel, cheltuielile totale de consum medii pe o gospodărie au crescut între 2008 și 2022 de peste 2,5 ori, ritm mult mai rapid decât în cazul salariului mediu lunar net.

De cealaltă parte, câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost de 2.642 de lei în 2018, pentru a crește la 3.801 lei în 2022, adicăs-a majorat de 1,4 ori.

Sărăcia relativă scade, dar nici pe departe suficient de rapid

Nu este de mirare că România continuă să se numere printre țările cu ponderi mari ale populației aflate în risc de sărăcie, estimat pe baza veniturilor disponibile pe adult-echivalent (22,5% în anul 2021), cu 5,7% peste nivelul UE din același an (16,8%).

Pentru ca România să atingă, în anul 2030, nivelul UE din anul 2021 (16,8%), este necesară o rată medie anuală reducere cu 3,19% a AROP (rata sărăciei relative) în perioada 2021-2030, arată documentul România durabilă – Indicatori naționali pentru dezvoltare durabilă.

Iată însă că, potrivit INS, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3% față de 2021, adică o reducere de apoximativ o treime din ținta anuală de 3,19% propusă de documentul România durabilă, iar creșterea continuă a costurilor vieții nu lasă să se întrevadă o ameliorare în viitorul mediu.

Articol realizat in colaborare cu Risco.ro

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...