Datoriile, scheletul din dulapul capitalismului

Atat bancherii, cat si autoritatile stiu foarte bine ca nu ar fi trebuit sa se permita imprumuturi atat de multe si mari incat sa se ajunga in situatia de criza actuala.

Cu toate acestea, de ce exista datorii atat de multe, mai ales in lumea anglo-saxona? Raspunsul este destul de simplu: singurul mod in care se putea sustine un standard de viata ridicat pentru o mare parte a populatiei, intr-o perioada in care averea mondiala statea in "buzunarele" unei elite, era acordarea de credite.

Sumele imense de care au dispus elitele ilustreaza perfect problema pietelor libere, putin reglementate: bogatii devin si mai bogati, iar restul oamenilor nu se imbogatesc deloc.

In Statele Unite, veniturile celor mai bine platiti oameni s-au majorat cu 60 de procente, din 1970. In schimb, pentru muritorii de rand, veniturile au scazut cu zece procente, potrivit economistilor de la Societe Generale, citati de Financial Times.

De exemplu, familia Walton, proprietara celui mai mare lant de supermarketuri din lume, Wal-Mart, este mai bogata decat treimea cea mai saraca din populatia americana, adica 100 de milioane de oameni pusi la un loc.

Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a profiturilor a intrat in visteria catorva bogati, nu in conturile majoritatii populatiei. Atunci, de ce nu a existat o revolutie? Pentru a existat o solutie: creditul. Ce nu castigai, puteai sa imprumuti.

Odata cu ridicarea nivelului de creditare, autoritatile au fost nevoite sa mentina ratele dobanzilor coborate, pentru ca datoriile sa nu afecteze puterea de cumparare. Datorita dobanzilor mici practicate in Occident, mai ales in SUA, oamenii au luat cu imprumut sume din ce in ce mai mari, datoriile devenind, la randul lor, mai mari decat isi puteau permite.

Somerii, incurajati sa-si cumpere locuinte

In Marea Britanie, strazile sunt pline de masini de lux si toate casele au antena satelit. Si aici, si in Statele Unite, pana si somerii au fost incurajati - si, de multe ori, convinsi - sa acceseze credite in vederea achizitionarii propriei locuinte.

La sfarsitul lunii martie, nivelul datoriilor, in SUA, se ridica la 53 de trilioane de dolari, adica de trei ori mai mult decat produsul intern brut. Intrebarea este daca aceste datorii sunt sustenabile, fara ca economie sa se scufunde si mai mult.

Valoarea neta a gospodariilor din SUA, inclusiv cea a locuintelor, dupa reducerea datoriilor, era, in martie, de 50 de trilioane de dolari, potrivit bancii centrale americane, Federal Reserve. Impartit, inseamna 165.000 de dolari pentru fiecare dintre cei 306 milioane de americani. Insa, avand in vedere stagnarea salariilor, rata datoriilor din venituri, chiar si la dobanzile mici practicate acum, este mai mare decat in ultimii 30 de ani.

Ce se poate face pentru scaderea datoriilor?

Pentru a usura presiunea asupra debitorilor, ar trebui sa se economiseasca mai multi banii, ceea ce inseamna o crestere economica scazuta, pentru multi ani la rand.

In cel mai bun caz, datoriile vor scadea pe parcursul anilor, de la sine. In cel mai rau caz, ar putea cauza o crestere neasteptata a economiei, inainte de a se prabusi din nou. Pe moment, nimeni nu poate estima care scenariu va avea loc.

Analistii cred ca nu este, inca, momentul sa renuntam la modelul capitalismului, chiar daca ne-am ingropat in datorii din cauza sa. Pana in acest moment, este cel mai eficient sistem pe care omenirea l-a inventat.

Pe de alta parte, in loc sa fie storsi de bani oamenii din clasele sarace, ar trebui sa ne orientam spre cresterea productivitatii prin inovatii si crearea unor noi piete. Acest lucru inseamna investitii majore in educatie si cercetare.

De asemenea, ar trebui sa invatam sa traim in limita veniturilor, adica sa cheltuim mai putin sau macar doar atat cat castigam.

O a treia solutie ar fi distribuirea taxelor in functie de venit, avand in vedere ca diferentele imense intre veniturile oamenilor sunt ca o bomba cu ceas, ce trebuie dezamorsata.

Nu in ultimul rand, toata lumea trebuie sa inteleaga ca nu exista o solutie rapida si eficienta, ci este nevoie de schimbari fundamentale, care vor lua mult timp si pentru care se cere un consens al clasei politice, mediului de afaceri si societatii civile, in vederea reducerii inegalitatilor.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...