Japonia a fost intotdeauna fascinata de Europa si si-a gasit pe vechiul continent surse de inspiratie pentru modelul sau de dezvoltare. Marea Britanie a dat sistemul de guvernare, asigurarile sociale si drumurile, caile ferate au fost inspirate de cele din Franta, iar din Germania a fost imprumutat sistemul bancar.
Totusi, se pare ca intre Europa si Japonia nu sunt numai asemanari pozitive. Acum Grecia este tara europeana la care japonezii privesc atent deoarece tara lor s-ar putea afla intr-o situatie similara, scrie Daily Telegraph.
In timp ce Grecia a decis luarea unor masuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor fara precedent si s-a aratat deschisa unui acord cu Fondul Monetar International, Japonia se intreaba daca nu cumva ii asteapta aceeasi soarta.
Deocamdata statisticile nu sunt foarte incurajatoare. Ca si in ccazul Greciei, Japonia are o datorie neta de aproape 120% din PIB, iar deficitul continua sa creasca in fiecare an. Ratingul tarii a fost redus din nou, iar dobanzile si refinantarile ii costa pe japonezi peste 20% din suma destinata cheltuielilor in fiecare an.
Opozitia de la Tokyo este convinsa ca o criza ca cea a Greciei este aproape. "Treptat, datoria guvernului Japoniei se apropie de nivelul de economii ale poporului. Cand datoria guvernului va trece de nivelul economiilor va avea loc distrugerea Japoniei. Si trebuie sa spun ca acea zi nu este departe", afirma Shigeru Ishiba, presedintele unui consiliu de cercetare in domeniul politicilor al Partidului Democrat Liberal.
Fidelitatea japonezilor - secretul unei economii rezistente
Cu toate acestea, apocalipsa Bugetului este prezisa in acest fel de cel putin zece ani si este ignorata de fiecare data. Guvernul a reusit sa pastreze nivelul datoriei deoarece creditorii au fost dispusi intotdeauna sa imprumute cu dobanzi foarte mici, intre 1 si 2 procente, in comparatie cu dobanzile de peste 4% practicate in Europa. Ca sa nu mai vorbim de cei 6% dobanda pe care trebuie sa ii plateasca Grecia.
Motivul pentru care creditorii au fost de acord cu dobanzi atat de mici este simplu: 95% din ei sunt din Japonia.
Astfel, faptul ca datoria guvernului este in mainile cetatenilor japonezi a fost un avantaj si i-a protejat de masurile disciplinare pe care le-ar fi impus o institutie financiara internationala. Totusi, se pare ca aceasta protectie se apropie de sfarsit, spun analistii, pentru ca economiile japonezilor au scazut de la 14%, la inceputul anilor 1990, pana sub 4%.
Naoyuki Yoshino, profesor la Universitatea Keio, este de parere ca tara sa ar mai putea avea doar patru ani la dispozitie sa gaseasca o solutie inainte ca datoria sa depaseasca totalul economiilor facute de japonezi. Din acel moment, Japonia va fi nevoita sa apeleze la creditorii straini cu dobanzi mari, urmatorul pas fiind masurile de reducere a cheltuielilor.
O alta particularitate a sistemului financiar din Japonia este aceea ca, in timp ce economiile cetatenilor scad, companiile inca pun deoparte sume uriase de bani pe care prefera sa nu le investeasca.
Deficitul va continua sa creasca pentru ca se apropie alegerile
Analistii avertizeaza, insa, ca japonezii nu vor avea incredere la nesfarsit in obligatiunile guvernului si vor vrea sa isi diversifice investitiile. Daca ei chiar isi vor indrepta spre o alta forma de a-si pastra banii, atunci preturile si dobanzile obligatiunilor vor avea de suferit.
Acest lucru s-a intamplat si in Marea Britanie in anii 1970. Nu plecarea investitorilor straini a provocat problemele economice din acea perioada, ci schimbarea de atitudine a celor autohtoni. In acelasi fel, investitorii japonezi se vor satura de castigurile neinsemnate pe care le au din obligatiunile guvernului de la Tokyo si vor cauta un profit mai bun in alta parte.
Singurul lucru care ii va convinge sa ramana fideli economiei Japoniei va fi un semn ca guvernul chiar vrea sa readuca ordinea in finantele publice. Acest lucru nu s-a intamplat, insa, pana acum, iar democratii ajunsi recent la guvernare nu arata ca ar fi inteles necesitatea acestor masuri. In schimb, au promis sa nu creasca taxele si s-au angajat la cheltuieli si mai mari. Adica deficitul va continua sa creasca.
Goshi Hosono, unul dintre membrii marcanti ai partidului de guvernamant, spune ca Japonia va fi nevoita sa creasca taxele la un moment dat. TVA ar putea creste primul deoarece valoarea de 5% la care a fost stabilit este cu mult sub nivelul Occidentului.
Orice majorare de taxe si reducere de cheltuieli, oricat de necesare ar fi, vor intarzia, pentru ca guvernul se gandeste mai mult la rezultatul alegerilor care vor avea loc in vara.
Japonia a evitat ani buni declansarea unei crize din cauza datoriilor, dar este greu de crezut ca acest lucru va continua sa se intample, mai ales pentru ca sistemul financiar a fost zguduit chiar si in cele mai solide tari. Chiar daca si-au sfidat criticii timp de 20 de ani, guvernantii de la Tokyo trebuie sa-si dea seama ca se afla intr-o situatie in care succesul se poate termina brusc.