Senatul a adoptat in aceasta saptamana proiectul de lege care imputerniceste Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sa asigure buna implementare a prevederilor GDPR in Romania.
Tara noastra n-a fost nevoita sa-si creeze de la zero o autoritate care sa vegheze la implementarea GDPR, in conditiile in care avea deja una pe care era suficient sa o imputerniceasca in acest sens. Este vorba despre ANSPDCP, institutie infiintata in urma cu nu mai putin de 13 ani, in baza Legii 102/2005, tocmai in scopul de a-i ajuta (sau a-i determina, dupa caz) pe operatorii romani de date sa tina pasul cu reglementarile europene in domeniu.
Asa cum era de asteptat, statul roman a lasat pe ultima suta de metri adoptarea legii care sa stabileasca atributiile si conditiile in care urmeaza sa functioneze ANSPDCP, dupa intrarea in vigoare a GDPR.
Mai exact, proiectul de modificare a Legii 102/2005 a fost lansat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) in dezbatere publica abia pe 5 septembrie 2017, la aproape un an si jumatate de la publicarea textului GDPR in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Ulterior, abia pe 10 aprilie 2018, a ajuns sa fie prezentat de Guvern Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. Deputatii s-au grabit, insa, si in numai 15 zile l-au adoptat si l-au trimis la Senat. La randul lor, senatorii au avut nevoie de 25 de zile ca sa adopte proiectul de lege.
Acum, daca nu va fi contestata de parlamentari la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), legea va merge la promulgare, la presedintele Klaus Iohannis. Acesta, la randul sau, poate alege fie sa o promulge, fie sa o conteste la CCR, fie sa o intoarca in Parlament.
Dupa ce actul normativ care modifica prevederile Legii 102/2015 va intra in vigoare, ANSPDCP va putea incepe sa controleze modul in care operatorii de date - fie ei institutii sau companii - au implementat prevederile GDPR.
Aceste controale nu se vor putea face oricum, ci numai in prezenta operatorului verificat si numai intre orele 8:00 - 18:00 (in afara cazului in care operatorul consimte in scris ca verificarile sa continue si in afara acestor ore).
In timpul acestor controale, inspectorii cu atributie de control ai ANSPDCP pot constata nereguli in respectarea GDPR, pot dispune remedierea lor. In plus, pot da amenzi care - in functie de anvergura prelucrarii datelor si de gravitatea abaterii - pot ajunge pana la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri a companiei.
Legea care permite sanctionarea institutiilor de stat este inca in faza de avizare, la Senat. Daca aceasta va fi adoptata de senatori in forma care a trecut de Camera Deputatilor, statul va risca, in mod curent, amenzi maxime de 100.000 lei si, cu titlu exceptional doar, sanctiuni de cel mult 200.000 lei.
Potrivit expunerii de motive a initiatorului proiectului de lege, adica a MAI, ANSPDCP are momentan 50 de posturi, dintre care unele sunt vacante. Dupa ce noua lege va intra in vigoare, numarul de posturi va creste la 85.
La conducerea ANSPDCP se afla Giania Ancuta Oprea, care in 2013 a inlocuit-o in functie pe avocata Georgeta Basarabescu. Potrivit celui mai recent CV al presedintei la care Ziare.com a avut acces, Ancuta Opre, in varsta de 40 de ani, este lector universitar doctor la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir din Bucuresti, unde preda drept administrativ special.
Inainte de a fi presedinte al ANSPDCP, Ancuta Opre a fost si presedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (A.N.R.P.).
Parte din activitatea acesteia la ANRP a intrat, in anii din urma, in atentia DNA. In consecinta, pe 16 februarie 2017, procurorii anticoruptie au deschis un dosar penal in care o ancheteaza pe Ancuta Opre "sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz", se arata in comunicatul institutiei.
Mai exact, potrivit procurorilor, "in zilele de 03 si 29 septembrie 2009, suspecta Opre Gianina Ancuta, in calitate de presedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (A.N.R.P.), impreuna cu ceilalti suspecti - membri ai aceleiasi comisii, prin exercitarea abuziva a atributiunilor de serviciu, cu incalcarea prevederilor legale, au aprobat, in trei dosare de despagubiri rapoarte de evaluare prin prin care trei suprafete de teren situate in municipiul Bistrita au fost evaluate la 47.370.400 lei, 29.507.700 lei si 21.356.700 lei (in total 98.234.800 lei), sume ce au fost acordate drept despagubire suspectilor Rotaru Mihai, Le Bomin Diana si unei alte persoane, beneficiari ai drepturilor litigioase".
DNA sustine ca respectivele terenuri fusesera supraevaluate, fapt care a creat statului un prejudiciu de 78.411.820 lei.
La solicitarea Ziare.com, DNA a informat ca ancheta penala este inca in curs.
"Dosarul la care faceti referire se afla in lucru la procurorii din cadrul Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA, alte informatii nu pot face obiectul comunicarii publice in acest moment", se arata in raspunsul remis de DNA.
Ziare.com i-a solicitat un interviu Geaninei Ancuta Opre, insa aceasta a refuzat. Ulterior, departamentul de Comunicare al ANSPDCP ne-a comunicat ca, in ciuda insistentelor nostre, niciun specialist din cadrul institutiei nu va acorda interviuri catre Ziare.com si ca, in cazul in care vrem informatii, le putem solicita in scris.