Cum ajung copiii să facă investiții fără acordul părinților. Capcanele platformelor crypto

Dacă până acum adolescenții cereau părinților bani de buzunar, conform unei analize realizate de Wall Street Journal, cardurile bancare sau serviciile de transfer de fonduri online sunt ordinea zilei în momentul de față.

De la educație financiară tot mai timpurie până la riscurile legate de investiții, materialul explorează problemele care pot apărea pentru copii și părinți în navigarea plajei enorme de opțiuni pentru gestionarea banilor de buzunar. În România, diferențele sunt minore când vine vorba de tendințele de consum ale adolescenților, iar pericolul dependenței de investiții a fost adesea adus în discuție de psihologi.

Jurnaliștii WSJ au expus faptul că, în Statele Unite, companii de ride-sharing și de transferuri peer-to-peer (P2P) au lansat conturi pentru copii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani. Altele oferă deja servicii similare pe care le promovează ca o modalitate de a satisface dorințele adolescenților de a utiliza aceste aplicații, întâmpinând, totodată, problemele pe care le-ar putea avea părinții în privința modului de gestionare a utilizării lor.

Pentru părinți, aceste servicii vin ca o oportunitate de a începe educația financiară pentru copii, într-o paradigmă în care au totuși și libertatea să monitorizeze tranzacțiile, iar cei mici învață care sunt principiile de bază ale gospodăririi propriilor finanțe.

Aplicațiile destinate adolescenților se vor înmulți în continuare, deoarece reprezintă o modalitate dovedită pentru companiile tech de a atrage clienți mai tineri și a-i păstra până la vârsta adultă, a declarat pentru Reuters Seth Pelletier, product management director care a lucrat pentru numeroase companii fintech.

Relațiile cu băncile și alte instituții financiare pot fi delicate, spune el. "Este ca și cum ai trece de la un iPhone la un telefon Android sau invers."

Riscurile libertății financiare pentru copii

Deși produsele financiare precum conturi bancare sau carduri de debit special gândite pentru copii nu sunt un element nou pe piața financiară, analiștii WSJ ridică problema modificării comportamentului de consum al tinerilor în ultima perioadă.

Accesul la conturi bancare sau aplicații de gestionare a bugetului personal au permis copiilor să acceseze servicii de transport sau să învețe cum să economisească, însă un alt element care s-a dezvoltat în același context a fost curiozitatea adolescenților legată de investiții.

Date din partea unui fond de investiții popular in SUA, citate de WSJ, indică faptul că jumătate dintre deținătorii de conturi pentru tineret au efectuat o tranzacție in 2021 și au început să investească pentru prima dată. O altă aplicație bancară de investiții pentru copii și adolescenți gestionează în prezent conturi pentru șase milioane de părinți și adolescenți.

Prin intermediul aplicației, părinții pot urmări cheltuielile, investițiile copiilor și le pot plăti chiar și dobânzi, iar până acum copiii au economisit 400 de milioane de dolari și au investit peste 30 de milioane de dolari prin aplicația prin aplicația citată de WSJ.

”Aplicațiile de investiții, plată și bancare oferă părinților oportunități de a le preda copiilor educația financiară și responsabilitatea și de a gestiona alocațiile, dar și creează mai multă muncă”, a spus Kira Lewis, profesor de marketing la Florida Gulf Coast University, care administrează și un site despre părinții de adolescenți. "Devine încă un aspect pe care trebuie să-l gestionezi și să-l monitorizezi ca părinte, iar când te gândești la tot ce înseamnă tehnologia, social media și utilizarea internetului de către ei, este mult", a spus Lewis.

Studiile indică faptul că adolescenții se arată din ce în ce mai interesați să învețe despre finanțe și sunt dornici să își facă primele investiții. Cu toate acestea educația financiară este încă foarte rar întâlnită în școli, atât în România, cât și în străinătate. Un studiu realizat de compania Greenlight Financial Technology a arătat că 74% dintre adolescenți nu se simt încrezători în educația lor financiară, 32% dintre adolescenți nu pot face diferența dintre un card de credit și unul de debit și doar 27% dintre tineri știu ce este inflația și pot face un calcul simplu al ratei unei dobânzi.

În România, orele de educație financiară au fost introduse în școli pentru elevii de clasa a VIII-a începând din anul școlar 2020-2021. Pentru ceilalți, a fost desemnată o Zi a Educației Financiare, pe 11 aprilie, zi în care se organizează diferite evenimente de informare cu acest scop.

Minorii, încurajați să investească de către consultanții financiar

Deși majoritatea băncilor din România dețin oferte diferite pentru tineri și adolescenți, toate ofertele sunt concentrate pe servicii de transfer P2P, cheltuieli și economii. Când vine vorba despre investiții, minorii nu pot investi în Bursa de Valori. Cu toate acestea, aplicații de tranzacționare care permit schimburi de criptomonede, investiții în acțiuni sau ETF-uri (Exchange Traded Fund, colecție diversificată de active similare unui fond mutual) nu au limite de vârstă sau nu necesită probarea cu documente a vârstei utilizatorului.

Numeroși consultanți financiari și companii care oferă astfel de coaching au început să creeze materiale informative care să indice care sunt cele mai bune investiții pentru un adolescent: ”o combinație de acțiuni, fonduri mutuale și fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri)”. Deși aceștia sfătuiesc adolescenții să se consulte cu un adult înainte să apeleze la un coach financiar, articolele se concentrează adesea pe beneficiile serviciilor de consultanță.

Conform unui material realizat de CoinJournal în ianuarie 2023, în care au fost consultați cinci terapeuți dedicați subiectului, nu există aproape nicio diferență între dependența de tranzacționare de criptomonede și dependența de jocurile de noroc. Mai mult, cea mai afectată categorie demografică pentru dependența de jocuri de noroc este cea a tinerilor de sex masculin – aceeași categorie demografică care este cea mai probabilă să urmărească tranzacționarea de criptomonede.

”Atât criptomonedele, cât și pariurile au în comun un anumit grad de risc”, a declarat Dr. John McAlaney, Psiholog și cercetător autorizat și profesor de psihologie la Universitatea Bournemouth din Marea Britanie. “Acesta este un lucru pe care oamenii îl pot găsi interesant și care îi poate atrage în acest comportament. În plus, atât jocurile de noroc, cât și criptomonedele pot implica un anumit grad de îndemânare și, la rândul lor, pot duce la profit”, a adăugat el.

Consensul este că factori precum volatilitatea piețelor de investiții pot cauza o povară pentru sănătatea mintală, iar pe măsură ce tinerii își leagă investițiile în criptomonede de identitatea lor, acest lucru afectează stima de sine și contribuie la depresie și anxietate.

Dincolo de asta, o piață încă slab reglementată precum cea de crypto creează un teren fertil pentru fraudă. Comisia Federală de Comerț a Statelor unite a publicat un raport care indică faptul că doar în anul 2021, fraudele de pe piața cripto au crescut de 60 de ori față de 2018. Piața din România nu se lasă mai prejos. Procurorii DIICOT au făcut percheziții marți 20 iunie 2023 în București și în trei județe, la locuințele unor persoane suspectate că au organizat o schemă piramidală bazată pe criptomonede prin care au păgubit clienții cu 4,7 milioane de dolari.

Educația financiară și libertatea tinerilor de a realiza tranzacții și de a învăța despre beneficiile economiilor (și chiar ale investițiilor, în condiții sigure) devine un fenomen pe cât ubicuu, pe atât de necesar în prezent. Cu toate acestea, părinții trebuie să fie precauți în identificarea momentului în care trebuie să intervină, utilizarea iresponsabilă a unor medii de tranzacționare putând avea efecte nefaste atât asupra finanțelor, cât și asupra sănătății mintale a tinerilor.

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...