Cum abuzează Guvernul de ordonanțe de urgență pentru modificarea taxelor și impozitelor. Mediul de afaceri acuză schimbările de pe o zi pe alta

Vineri, 21 Iulie 2023, ora 03:03
4800 citiri
Cum abuzează Guvernul de ordonanțe de urgență pentru modificarea taxelor și impozitelor. Mediul de afaceri acuză schimbările de pe o zi pe alta
De la începutul anului 2023 și până la finalul lui mai, în Monitorul Oficial al României au fost publicate 49 de ordonanțe de urgență FOTO / Hepta

În prezent, Guvernul pregătește o serie de majorări semnificative de taxe și impozite, cuplate că tăieri de facilități fiscale pentru agricultură și construcții, supraimpozitări pentru mediul de afaceri, precum și eliminarea voucherelor de vacanță.

Confederația Patronală Concordia și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au avut marți o primă întâlnire cu noul prim-ministru, Marcel Ciolacu, pledând pentru amânarea creșterii impozitelor până la 1 ianuarie 2024, pentru a proteja mediul de afaceri de fluctuațiile economice care ar putea produce dezechilibre puternice în acest an. Sindicatele au reclamat și abuzul de ordonanțe de urgență date de Guvern, în condițiile în care Codul Fiscal prevede o perioadă de grație de 6 luni până la intrarea în vigoare a modificărilor fiscale impuse în mijlocul unui an financiar.

Din pachetul de taxe și impozite mărite anunțate în ultimele zile se numără taxa de 1% pentru averile imobiliare mai mari de 500.000 de euro, majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, dar și creșterea TVA-ului la hoteluri și restaurante de la 9%, la 19%, respectiv eliminarea voucherelor de vacanță.

În plus, introducerea unui impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc 500 de mii de euro, urmează de asemenea să intre în vigoare. Un proprietar care deține mai multe imobile sau terenuri a căror valoare trece de acest prag ar urma să plătească minimum 5000 de euro anual la stat.

Se preconizează ca din septembrie să aibă loc și noi majorări de salarii, a celor minime de la 3.000 de lei la 3.300 de lei în prima etapă și la 3750 în a doua, respectiv în construcții de la 4.000 la 4.500

Tot din toamnă Guvernul are în vedere supraimozitarea sumelor de transfer în cazul companiilor care își scot profitul din țară și introducere contribuției de asigurări de sănătate (CASS) si la salariile din agricultură si din construcții, precum și creșterea de la 1% la 10% a impozitului pe câștigurile de la Bursă.

Acestea sunt doar câteva din pachetul impunător de modificări la codul fiscal care se vor pune în practică prin ordonanțe de urgență.

Puterea executivă și abuzul de ordonanțe de urgență

Ordonanța de urgență (OUG) este un act normativ care constituie o formă prin care puterii executive din România (guvernului) i se atribuie drept legislativ, în speță acelea de a da legi, pe care în mod normal doar parlamentul are dreptul sa le adopte.

Aspectul cel mai abstract și mai discutat în cadru legal în acest context este caracterul ”urgent” al acestor acte normative. Conform Studreptblog.com, art. 115 din Constituția României definește urgența drept ”situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. În practică, această ”urgență” este poate fi subiectul oricăror interpretări mai mult sau mai puțin pragmatice. Curtea Constituțională, cu prilejul mai multor sesizări, a statuat că pentru a motiva urgența este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public, arată sursa citată. Practic, trebuie ca urgența să fie reprezentată de un fenomen care reprezintă pentru societate un eveniment neprevăzut și periculos.

La finalul lunii mai, Camera Deputaților avea în dezbatere, la vot final, 97 de proiecte de lege care au trecut deja de controlul Senatului, în calitate de primă cameră sesizată.

Cele mai multe proiecte aparțineau, însă, Guvernului. Conform Jurnalul.ro, 82 de legi au vizat aprobarea unor OUG-uri, nouă vizează modificarea și completarea unor OUG-uri, iar două vizează respingerea unor OUG-uri. Executivul a emis, de la începutul acestui an, 47 de ordonanțe de urgență. Tot de la începutul acestui an, Parlamentul a adoptat definitiv 152 de legi, din care aproape jumătate (74) sunt legi de adoptare sau de modificare a unor ordonanțe de urgență.

De la începutul anului 2023 și până la finalul lui mai, în Monitorul Oficial al României au fost publicate 49 de ordonanțe de urgență ale Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Ultima asemenea ordonanță are numărul 49, a fost adoptată la data de 26 mai 2023 și vizează aprobarea Programului național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” și a Programului național de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate și de învățământ.

Între timp, este important să menționăm că Guvernul a folosit ordonanța de urgență ca instrument pentru a rezolva problema majorării salariilor în educație în urma grevei profesorilor, pentru a ratifica ajutoare de stat de 50 milioane de euro pentru firmele de materiale de construcții, pentru a plafona plafonarea la 20%, timp de 3 luni, a adaosului comercial la procesatori și la magazine, pentru 14 grupe de alimente de bază, dar și pentru a implementa numeroasele modificări de taxe, impozite și cotizații expuse mai sus.

Caracterul imperativ al acestor acte normative poate fi subiectul mai multor discuții, în funcție de impactul imediat al fiecăruia, însă printre cele mai puternice inconsistențe ale abuzului de OUG-uri se referă la modificările de politică fiscală în timpul unui an financiar, în dezacord cu mare parte din stipulațiile Codului Fiscal.

Codul Fiscal și reclamațiile patronatelor din domeniul economic

Pe data de 19 iulie, Confederația Patronală Concordia și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au avut marți o primă întâlnire cu noul prim-ministru, Marcel Ciolacu.

Dan Șucu, din partea CONCORDIA, a precizat: ”Mă bucur că am agreat cu prim-ministrul Marcel Ciolacu faptul că vom da mai multă greutate dialogului social. Mișcarea patronală este într-un proces de consolidare în România, pe care-l vom continua alături de partenerii de la CNIPMMR. Tocmai în ideea de dialog transparent, am solicitat premierului să vedem cât mai repede pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul îl discută și să nu fie luate niciun fel de decizii înainte de consultarea noastră și a sectoarelor economice care pot fi afectate.”

Florin Jianu (CNIPMMR) a transmis că ”nu este normal să aflăm la jumătatea anului că nu ne ajung banii. Mai mult, ar fi o lovitură pentru companii să afle de la o lună la alta că vor avea de plătit taxe în plus mai ales când vedem cu toții că economia încetinește.” Jianu a făcut referire la inconsistența acțiunii guvernului vizavi de prevederile Codului Fiscal.

Conform art. 4 din Legea nr. 227/2015, ultima actualizare având loc prin Legea 216/2023, ”codul se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României”

Textul legii continuă cu precizarea că ”în cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an”.

Alineatul (3) al legii clarifică și faptul că ”în situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2).”

Jianu a insistat însă că ”pentru orice decizie fiscală avem nevoie în primul rând de dialog și apoi de suficient timp de implementare. Codul Fiscal vorbește de minimum 6 luni de zile, dar pentru anumite tipuri de măsuri e nevoie de mai mult timp”.

CONCORDIA și CNIPMMR au solicitat transmiterea studiilor și analizelor de impact cu privire la modificările fiscale propuse și au reiterat cu fermitate importanța nemodificării Codului Fiscal până la data de 1 ianuarie 2024, conform comunicatului semnat de cele două organizații, citat de cursedeguvernare.ro.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana a scazut in luna ianuarie pana la 3,1%, de la 3,4% in decembrie, insa in Romania rata anuala a inflatiei a fost de doua ori mai mare decat media din...
Cum va arăta e-Factura simplificată pentru volume mari de facturi. Ministrul de Finanțe face reparații din mers cu o lună și jumătate înainte să fie împărțite amenzi
Cum va arăta e-Factura simplificată pentru volume mari de facturi. Ministrul de Finanțe face reparații din mers cu o lună și jumătate înainte să fie împărțite amenzi
De la 1 ianuarie, de când sistemul RO e-Factura a devenit obligatoriu pentru contribuabili, acesta a ajuns la peste 300.000 de utilizatori, prin intermediul său fiind procesate un milion de...
#OUG, #Ordonanta de Urgenta, #abuz putere, #cod fiscal, #Concordia, #marcel ciolacu, #Dan Sucu , #cod fiscal