Statusul PNRR la finalul lui 2023: Guvernul a renunțat la granturi de 2,1 miliarde de euro. Unde sunt cele mai drastice reduceri de fonduri

România a depus propunerea sa oficială de modificare a PNRR și cea pentru noua componentă REPowerEU la începutul lunii septembrie, cu mult peste termenul recomandat de Comisia Europeană pentru ca evaluarea finală să poată fi făcută până la finalul lui 2023. Guvernul și-a propus însă să taie granturi în valoare de 2,1 miliarde euro, acțiune justificată prin ajustarea alocării negociate cauzată de PIB-ul mai mare din 2021 față de estimarea inițială.

Cea mai mare sumă la care Guvernul României și-a propus să renunțe este cea de la investițiile în spitale noi și dotări și echipamente în aparatură medicală, în cuantum de 740 de milioane de euro. Se mai taie 270 milioane de euro din suma alocată pentru împăduriri, dar și 80,5 milioane din cele 103 milioane prevăzute pentru înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru copiii defavorizați. Pentru a acoperi aceste reduceri de buget conform regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, România ar fi putut să ceară suplimentarea componentei de împrumuturi la dobânzi extrem de avantajoase puse la dispoziție de UE.

Datele au fost evaluate de platforma online Monitor PNRR, un proiect USR de monitorizare a statusului reformelor și investițiilor îndeplinite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență,

Cea de a doua modificare importantă a PNRR se referă la introducerea componentei noi, REPowerEU, care ar fi trebuit să aducă României, 1,4 miliarde de euro în plus, pentru investiții în energie verde, regenerabilă. Problema ridicată de MonitorPNRR este că Guvernul României a renunțat de bună voie la o treime din acești bani în plus care ar fi putut fi investiți în panouri fotovoltaice și în felul acesta să fi contribuit la scăderea facturilor la energie. În loc de 1,4 miliarde în plus, în realitate vom primi doar 940 milioane de lei, pentru că 460 milioane de euro sunt doar mutate de la Componenta 6 a PNRR-ului inițial, arată economiștii USR.

Principalele modificări propuse de Guvernul României pe PNRR

Din cadrul componentei Păduri și protecția biodiversității, investiția în suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite se vor aduce modificări suprafețelor destinate reîmpăduririi. Astfel, în loc de 56.700 ha de suprafețe noi care trebuiau împădurite sau reîmpădurite, urmează să treacă prin acest proces numai 26.760 ha. Bugetul pentru acest proiect s-a redus astfel de la 730 de milioane de euro la 460,8 milioane.

În ceea ce privește Transportul sustenabil, se elimină complet planul de modernizare și reînnoire a infrastructurii feroviare dedicat celor 110 km linii de cale ferată electrificate și reînnoite, cu viteză crescută cu 15% (viteză medie pentru a atinge min. 100km/h) (liniile Constanta-Mangalia și Videle-Giurgiu. Bugetul proiectului eliminat se ridica la 236 de milioane de euro.

Totodată, până la depunerea proiectului de modificare, era în plan o investiție în dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi pentru vehiculele rutiere. Din cele 30.000 de puncte suplimentare de reîncărcare electrică care trebuie instalate până la 30 iunie 2026, au rămas ca țintă doar 22.400, reducând investiția de la 165 la 70 de milioane de euro.

Din componenta PNRR dedicată investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, se elimină complet planul de dare în funcțiune și conectare la rețea a unei capacități de 950 MW de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară) – sau volumul maxim compatibil cu licitația organizată în condiții concurențiale, în valoare totală de 460 de milioane de euro.

Au fost eliminate și investițiile în mobilitate urbană care prevedeau construcția a 546 km de piste de biciclete. Proiectul ar fi costat 180 de milioane de euro, arată MonitorPNRR.

Tăieri drastice ale investițiilor în sănătate și educație

Din componenta de Sănătate a PNRR, s-au eliminat măsuri importante legate de dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice.

Astfel, următoarele măsuri au fost reduse, ridicându-se la un buget total de 677 de milioane de euro pentru investiții în 6 spitale:

• Construirea, dotarea și amenajarea Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea și desființarea construcțiilor existente (C1-C15), precum și relocarea stației de oxigen și relocarea gospodăriei apa – Buget: 96.000.000 euro
• Construirea unui corp nou – Departament Sănătatea mamei și copilului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța – Buget: 142.000.000 euro
• Construcția de secții de obstretică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie Arad – unități noi – Buget: 95.000.000 euro
• Construcția Spitalului de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota (București) într-o nouă locație – Buget: 202.000.000 euro
• Construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov – Buget: 96.000.000
• Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – Relocarea si modernizarea activității secției de oncologie și înființare compartiment cardiologie intervențională – Buget: 46.000.000 euro

Din componenta PNRR dedicată Educației, au fost reduse puternic măsuri dedicate înființării, echipări și operaționalizării a a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate.

În planul inițial, fiecare serviciu complementar urma să fie în măsură să ofere sprijin educațional pentru până la 50 de copii cu vârsta cuprinsă între naștere și 6 ani per serviciu, pentru maximum 20.600 de copii. În urma reducerii, numărul maxim de copii pentru care se pot construi aceste servicii este de 4.500.

Numărul inițial de 412 servicii complementare a fost redus la 90, iar bugetul total al proiectului s-a micșorat astfel de la 103 milioane de euro, la 22,45 milioane.

Statusul prezent al reformelor și investițiilor din PNRR

Premierul Marcel CIolacu a declarat, în legătură cu Cererea de plată numărul 3, care avea termen, potrivit calendarului agreat cu Comisia Europeană, luna martie, că va fi depusă în luna noiembrie 2023. Cererea de Plată numărul 3 mai are însă multe alte jaloane de îndeplinit, pe lângă reforma esențială, cea a pensiilor speciale. Toate acestea în condițiile în care termenul pentru îndeplinirea lor a fost decembrie 2022, punctează MonitorPNRR.

Analiștii preconizează că nu mai există nici în plan teoretic o șansă ca România să încaseze anul acesta cele 5,5 miliarde de euro aferente 2023.

În total, din cele 29 de milioane de euro alocate pentru România, am încasat până în prezent suma totală de 9,1 miliarde. Concret, din cele 215 reforme pe care și le-a asumat România, au fost îndeplinite 32, iar din numărul total de 292 de investiții asumate, nu a fost finalizat niciun proiect în acest sens.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...