Despre Theodor Stolojan

Theodor Stolojan este un politician roman, de profesie economist, care a devenit vizibil pe scena politica imediat dupa 1990. Traseul politic al acestuia a fost complicat, marcat de controverse: a fost exclus din PNL si a format PLD; partidul sau a fuzionat cu PD formand PD-L; a fost prim ministru al Romaniei si s-a retras din cursa la presedintia Romaniei pe ultima suta de metri, invocand probleme de sanatate.

Theodor Stolojan s-a nascut in data de 24 octombrie 1943, la Targoviste. Este un apropiat al lui Traian Basescu, detine o avere consistenta, iar numele sau a fost vehiculat in mai multe afaceri controversate.

Este un personaj a carui popularitate s-a mentinut la cote ridicate in timp, in ciuda conflictelor politice in care a fost implicat, fiind perceput ca un bun profesionist si fiind preferat in sondaje, de romani, pentru functia de prim ministru.

Evolutia profesionala

- iunie 2009, reales europarlamentar din partea PD-L 

- decembrie 2008,  nominalizat pentru functia de prim ministru de presedintele Romaniei, Traian Basescu

-  12 septembrie 2008, nominalizat candidat al PD-L la functia de prim ministru

-  decembrie 2007, prim vicepresedinte al Partidului Democrat Liberal (creat din fuziunea Partidului Democrat cu Partidul Liberal Democrat)

-  25 noiembrie 2007, ales deputat in Parlamentul European

-  decembrie 2006, anunta constituirea Partidului Liberal Democrat, al carui presedinte este

-  octombrie 2006, lanseaza Platforma liberala, impreuna cu alti liberali exclusi din partid

- 10 octombrie 2006, exclus din PNL ca urmare a contestarii unor decizii luate de conducerea partidului 

- 2004 -  se retrage din cursa pentru functia de presedinte al Romaniei si din fruntea PNL, motivand cu probleme grave de sanatate 

- In 2003, partidul pe care il conducea, PLD, s-a aliat cu Partidul Democrat, condus de Traian Basescu, primarul Bucurestiului, formand Alianta D.A. - Dreptate si Adevar. In februarie 2004, si-a anuntat candidatura la presedintie din partea Aliantei;

- august 2002, la Congresul Extraordinar al PNL, a fost ales presedintele Partidului National Liberal;

- In 2000, reintra in politica, candidand pentru presedintie din partea Partidului National Liberal, obtinand 11,78% din voturi, a treia pozitie dupa Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor;

- In 1996, a sustinut candidatura la presedintie a candidatului PDSR Ion Iliescu;

- A lucrat pentru Banca Mondiala si pentru Grupul Tofan;

- prim ministru al Romaniei in perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992 

- Dupa mineriada din septembrie 1991, care a condus la caderea guvernului Petre Roman, este investit in functia de prim-ministru;

- iunie 1990 – aprilie 1991, ministru al Finantelor;

- Dupa 1989 pana in aprilie 1990, ministru adjunct al Finantelor;

- 1988 – 1989, Director adjunct si Director al Departamentului Relatii Valutare si Financiare Internationale; Inspector general in Departamentul Venituri de Stat si Consultant in Ministerul de Finante.

- 1978 – 1982, Seful diviziei Contabilitatea Bugetului Statului al Ministerului Finantelor;

- 1972 – 1977, economist in Departamentul Bugetului Statului al Ministerului Finantelor;

- 1961 -1966,  a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucuresti.  

Prim ministru pentru 400 de zile

Dupa mineriada din septembrie 1991, care a condus la caderea guvernului Petre Roman, Stolojan a fost investit in functia de premier.

In acea perioada, economia romaneasca trecea printr-un moment dificil, cele mai mari banci de stat  fiind aproape de faliment, motiv pentru care Stolojan a trebuit sa ia decizia de recapitalizare masiva a acestora.

Theodor Stolojan a mai luat o decizie importanta, puternic contestata, in aceasta perioada, respectiv liberalizarea preturilor. Masura a fost luata insa fara a fi insotita de liberalizarea cursului de schimb, ceea ce a obligat companiile, dar si populatia sa schimbe valuta detinuta la un curs fixat arbitrar. Masura luata de Theodor Stolojan a fost catalogata, ulterior, de nenumarate ori, ca fiind echivalenta cu o confiscare a valutei detinuta de societatile comerciale si de populatie.

In perioada guvernarii sale, Romania s-a confruntat cu un val de proteste sindicale, in timp ce inflatia a continuat sa creasca vertiginos. Cu toate acestea, popularitatea lui Theodor Stolojan a crescut in acest timp, fiind perceput ca o persoana hotarata si un bun profesionist, prea putin dispus la compromisuri politice.

Guvernul Stolojan din 1991

Guvernul Theodor Stolojan a guvernat Romania in perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992.

Pe 16 octombrie 1991, componenta Guvernului condus de Theodor Stolojan a fost votata in Camera Deputatilor, dar, in Senat, Victor Babiuc si Ludovic Spiess nu au intrunit numarul de voturi necesar investiturii.

Pe 17 octombrie 1991, Theodor Stolojan i-a propus din nou pe cei doi ministri (Victor Babiuc si Ludovic Spiess), acestia fiind de data aceasta acceptati de Senat.

Componenta Guvernului:

Prim-ministru - Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul -Ion Aurel Stoica (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul de Interne - Victor Babiuc (17 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Afacerilor Externe - Adrian Nastase (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Economiei si Finantelor - George Danielescu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Bugetului, Veniturilor Statului si Controlului Financiar, in cadrul Ministerului Economiei Finantelor - Florian Bercea (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Justitiei - Mircea Ionescu-Quintus (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Culturii - Ludovic Spiess (17 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Invatamantului si Stiintei - Mihail Golu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Apararii Nationale - General Niculae Spiroiu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul industriei - Dan Constantinescu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Agriculturii si Alimentatiei - Petru Marculescu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Comunicatiilor - Andrei Chirica (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Comertului si Turismului - Constantin Fota (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului - Dan Nicolae (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Transporturilor - Traian Basescu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Mediului - Marcian Bleahu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Sanatatii - Mircea Maiorescu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Muncii si Protectiei Sociale - Dan Mircea Popescu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Ministrul Tineretului si Sportului - Ioan Moldovan (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Secretar de stat la Ministerul Invatamantului si Stiintei (membru al Guvernului) - Emil Tokacs (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992)

Candidatura la presedintie, in 2000

Dupa ce, in iulie 2000, revine in politica si devine presedinte al Consiliului National al PNL, in pofida contestarilor din partid, candideaza pentru Presedintie, pierzand in fata celui pe care l-a sustinut in cursa din 1996, Ion Iliescu (PDSR), si a lui Corneliu Vadim Tudor (PRM).

A obtinut un scor de 11,78%, dupa Vadim Tudor - 28,34% si Ion Iliescu, castigator cu 36,35%. Inaintea alegerilor din 2000, cel pe care avea sa-l sustina patru ani mai tarziu, Traian Basescu, presedintele PD la acea vreme, l-a criticat, denumindu-l "un candidat trucat al PDSR".

Participarea lui Stolojan in cursa pentru functia suprema in stat a contribuit la intrarea PNL in Parlament, pe listele caruia a si candidat la Senat, in final renuntand la mandatul obtinut.

Co-presedinte al Aliantei DA

Doi ani mai tarziu, Stolojan era ales presedinte al liberalilor, la Congresul Extraordinar din august 2002, functie in care ramane pana in octombrie 2004. La un an de la preluarea conducerii partidului, Stolojan a pledat, alaturi de alti cativa liberali, pentru fuziunea cu democratii, condusi de Traian Basescu.

A fost puternic criticat de radicalii din PNL pentru colaborarea cu PD. In septembrie 2003, s-a format Alianta D.A.- Dreptate si Adevar PNL-PD, Theodor Stolojan fiind numit co-presedinte al Aliantei, alaturi de presedintele democratilor.

Retragerea din cursa prezidentiala

Desi era desemnat candidat la alegerile prezidentiale din 2004, Theodor Stolojan s-a retras din cursa pentru Presedintie, dar si de la conducerea PNL, acesta fiind unul dintre momentele care i-au marcat puternic cariera politica. Pentru a-si justifica decizia, Theodor Stolojan a invocat probleme grave de sanatate, locul sau in cursa pentru presedintie fiind preluat de Traian Basescu, cel care a si plans in direct in momentul in care Stolojan a facut anuntul retragerii. „In 2004, am facut un efort care a depasit limitele mele fizice. Intre timp, am invatat sa respect aceste limite. Muncesc mult, dar impart mai bine cele 24 de ore ale zilei intre munca, familie si alte activitati” a explicat Theodor Stolojan, in momentul in care si-a anuntat retragerea candidaturii.

Excluderea din PNL

Dupa alegerile din 2004, castigate de Traian Basescu, Theodor Stolojan a devenit consilier pe probleme economice al presedintelui. In cadrul PNL a adoptat o pozitie critica fata presedintele Calin Popescu Tariceanu si de restul conducerii partidului. Punctul culminant a fost excluderea sa in 10 octombrie 2006 din PNL. Conducerea partidului a anuntat, ca motiv al excluderii, faptul ca Theodor Stolojan nu a respectat si nu a sustinut deciziile luate de conducerea PNL.

Presedinte al PLD

Exclus din PNL, Stolojan lanseaza, in octombrie 2006, Platforma liberala, impreuna cu alti liberali exclusi din partid sau nemultumiti de conducere: Valeriu Stoica, Radu F. Alexandru, Mona Musca, Cristian Boureanu si Raluca Turcan, la care ulterior se alatura si alte personalitati importante, precum ministrul Agriculturii Gheorghe Flutur sau senatorul Mircea Cinteza.

In decembrie 2006, liberalii platformisti anunta constituirea Partidului Liberal Democrat (PLD), iar Stolojan devine presedintele noii formatiuni politice. La 1 martie 2007, partidul a fost inregistrat oficial.

La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007, a candidat pe prima pozitie a listelor Partidului Liberal Democrat si a fost ales deputat in Parlamentul European.

Fuziunea cu PD si desemnarea ca prim ministru

La inceputul lunii decembrie 2007, s-a decis fuziunea intre Partidul Democrat (PD) si PLD. Denumirea noii formatiuni politice este Partidul Democrat Liberal (PD-L) iar Theodor Stolojan detine functia de prim-vicepresedinte. In 2008, in perspectiva alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, pe 12 septembrie, Colegiul Director al PD-L l-a propus, in unanimitate, drept candidat al partidului la functia de prim-ministru.

Theodor Stolojan renunta la functia de premier

Theodor Stolojan a devenit luni, 15 decembrie 2008, singurul om politic european care a renuntat la functia de premier. Episodul "Draga Stolo" reloaded a aruncat Romania intr-o telenovela desfasurata la Palatul Victoria, unde, in decurs de patru zile, un al doilea democrat-liberal, Emil Boc, isi adjudeca fotoliul de premier. Theodor Stolojan nu ne-a lamurit deloc in momentul in care a explicat motivele care l-au facut sa renunte. In primul rand a invocat varsta sa inaintata si faptul ca in politica e nevoie de o revigorare prin promovarea generatiei tinere. Totusi, in momentul in care a acceptat nominalizarea pentru postul de premier, nu avea oare domnul Stolojan aceeasi varsta? In al doilea rand, Theodor Stolojan si-a justificat gestul prin faptul ca "cei doi presedinti care au semnat Parteneriatul pentru Romania trebuie sa isi asigure garantia acestui parteneriat prin cele mai importante functii in stat: functia de prim ministru si presedinte al Senatului". In al treilea rand, Theodor Stolojan a anuntat liderii democrat-liberali ca se retrage din postura de premier desemnat, fiind nemultumit de alianta cu social-democratii, pe care a considerat ca nu o poate gestiona la modul credibil, au spus surse PD-L. Totusi, in momentul nominalizarii sale, Parteneriatul pentru Romania, asa cum este numita guvernarea PD-L - PSD, era ca si parafat.

Privatizarea „Electrica Sud Muntenia”

 Numele lui Theodor Stolojan a fost vehiculat si in dosarul privatizarii "Electrica Muntenia Sud", in care au fost vizati Codrut Seres, Adriean Videanu si Gheorghe Seculici.

Codrut Seres, fost ministru al Economiei si Comertului, a fost pus sub invinuire, in 20 decembrie 2006, sub acuzatia de tradare prin divulgare de informatii secrete si de sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational, adica a retelei de spionaj organizate de Stamen Stantchev.

Pe atunci prim-vicepresedinte al PD-L, Theodor Stolojan a sustinut ca, in calitate de consilier prezidential, a avut convorbiri cu ministrul Codrut Seres.

"In calitate de consilier prezidential, am avut convorbiri cu ministrul Codrut Seres. Daca telefonul ministrului Seres era pus sub urmarire pentru contactele lui cu bulgarii sau cu mai stiu eu cine, e clar ca s-au inregistrat si convorbirile cu mine. Aceste convorbiri ale mele, in calitate de consilier prezidential, si Seres, ca ministru, au facut candva obiectul dezbaterilor publice", a spus Theodor Stolojan.

El a aratat ca nu are niciun fel de retinere in a se publica stenograma convorbirilor sau a raspunde eventualelor intrebari pe care membrii Comisiei juridice ar dori sa i le puna.

Liderul democrat-liberal a completat ca includerea numelor reprezentantilor PD-L in raport are o tenta politica si ca se mira ca in raportul Comisiei juridice a Senatului nu figureaza intreaga conducere a PD-L.

Viata personala

Printre poreclele atribuite lui Theodor Stolojan se numara si „Terminator” sau Robocop. „Stiu ca sunt apelat de multe ori in acest fel in mass-media si ii percep mai degraba conotatiile pozitive. In orice job as fi, raman la convingerea ca este nevoie sa iei decizii fundamentate pe realitate si nu pe emotii de moment, sa nu sacrifici interesele pe termen lung in avantajul celor pe termen scurt, sa-ti respecti principiile care te ghideaza in actiunile tale si sa respecti oamenii. Sunt convins ca acest mod de gandire isi va face tot mai mult loc si in politica romaneasca, unde improvizatiile joaca inca un rol prea mare”, a spus fostul premier intr-un interviu.

Stolojan a mai povestit ca Romania este locul in care se simte cel mai bine. „Imi amintesc chiar ca, la finele anului 1998, atunci cand am plecat de la Banca Mondiala, am fost abordat de o echipa de lobby turistic din Turcia, care incerca sa-i convinga pe cei care plecau din Banca Mondiala, ca si din alte organizatii internationale, sa se stabileasca pe coasta maritima a Turciei, oferindu-le locuinte spre cumparare si alte avantaje. Evident, nu am dat curs propunerii si m-am intors in tara mea

Declaratii in slip si adidasi

Toata presa a comentat in momentul in care Theodor Stolojan si-a anuntat candidatura la functia de premier, in august 2008, la scoala de vara a PD-L.  Nu anuntul a fost inedit, ci tinuta in care Theodor Stolojan a facut respectivele declaratii: in slip si in adidasi. Cand i s-a solicitat declaratiile,Theodor Stolojan se afla pe plaja alaturi de nepotii sai, invatandu-i sa inoate. „Imi place sa inot in mare si nu in piscina. In zona respectiva, unde ma aflam, intrarea in mare este dificila din cauza stancilor ascutite si taioase. Fata mea, stiind acest lucru, mi-a facut cadou o pereche de adidasi speciali pentru protejarea talpilor de stancile respective. Acei adidasi pe care ii purtam au fetele dintr-o panza sintetica rezistenta, cu gaurele care lasa apa sa iasa afara din adidasi”, a comentat Stolojan momentul.

Acuzatii si controverse in afacerile Megapower, Tofan si Alro

In jurul lui Theodor Stolojan s-au nascut de-a lungul timpului o serie de acuzatii si controverse referitoare la afacerile si persoanele apropiate lui. Despre Stolojan, presa a scris ca ar fi ramas asociat intr-una dintre firmele controlate de omul de afaceri Gelu Tofan timp de aproape doi ani, fara a anunta acest lucru in declaratiile sale de interese, depuse in calitate de consilier prezidential, potrivit Evenimentul Zilei din 20 octombrie 2006.

Atat Stolojan, cat si Tofan au negat, in declaratiile pentru EVZ, ca Tofan Agro SRL ar fi in functiune, contrar datelor de la Registrul Comertului, accesate de EVZ, in anul 2006, care aratau ca Tofan detinea 70% din SRL, Stolojan 25%, iar Virginia Mihaela Gheorghiu - fost purtator de cuvant al guvernului Stolojan –5%. Stolojan ar fi detinut actiuni-10,09%- si la Unipan SA, unde ar fi fost si administrator, actionar majoritar fiind Gelu Tofan cu 60,17%.

A doua firma a triadei Stolojan-Gheorghiu-Tofan a fost infiintata in 1999, sub numele de G & G Mercato SRL. Ulterior, Stolojan a parasit aceste firme, cedand actiunile sale. Stolojan a intrat in afaceri alaturi de Gelu Tofan la inceputul anului 1999, dupa expirarea contractului cu Banca Mondiala. El a devenit ulterior presedintele Tofan Corporate Finance (TCF).

Si presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban, a atras atentia asupra influentei lui Stolojan, declarand in 22 noiembrie 2006 ca, in anul 2002, dosarele penale in care era cercetat Gheorghe Flutur pentru activitatea sa de la Romsilva Suceava ar fi fost inchise dupa ce Stolojan i-ar fi cerut lui Ion Iliescu sa intervina in acest sens.

Desi Stolojan a respins acuzatiile lui Orban si l-a numit "trompeta patriciana", cateva luni mai tarziu, la inceputul lui 2007, istoricul Marius Oprea- consilier al premierului Tariceanu- a sustinut ca Iliescu si Stolojan ar fi fost implicati in cazul Adrian Costea si de aceea statul roman nu este interesat de investigarea cazului, potrivit Cotidianul din 12 ianuarie 2007.

In aceeasi luna, Stolojan a fost acuzat de interventie in favoarea ALRO, potrivit unor materiale publicate de cotidianul Ziua din 26 ianuarie 2007. Potrivit acestora, Stolojan ar fi intervenit de mai multe ori in favoarea ALRO, proprietatea concernului rus MARCO Group, si ar fi luat energie ieftina de la contribuabili si ar fi dat-o magnatilor rusi.

Conform aceleiasi surse, Stolojan ar fi facut presiuni asupra ministrului energiei si comertului, Codrut Seres, inca din vara anului 2005, pentru ca societatea din Slatina sa primeasca energie electrica ieftina, de la companiile energetice nationale SN Nuclearelectrica si SC Hidroelectrica.

Stolojan a negat acuzatiile lui Seres, care afirmase ca  ALRO ar fi trimis consilierilor de la Cotroceni patru milioane de euro. Stolojan a declarat, fiind audiat ca martor in dosarul ALRO ca acele contracte ar fi fost necesare in conditiile in care piata “asa-zis libera a energiei incapuse pe mana unor baieti destepti”.

O alta afacere de care e legat numele lui Stolojan este "Megapower", afacere care ar fi avut loc la inceputul anilor 90, dupa decizia de infiintare, in scopul producerii in Romania de inalta tehnologie electronica, a unei societati mixte romano-americane, potrivit Ziua din 13 februarie 2007.

Ministru in guvernul roman, Stolojan ar fi identificat suma necesara, asigurand totodata si sursa de finantare: un imprumut de 12,5 milioane de dolari, la BRD. Partenerul roman era societatea IIRUC, societate la care era angajata Elena Stolojan, iar partenerii americani ar fi fost doi transfugi romani, Robert Deutsch si Cristian Lazarovici. Lazarovici era un fost coleg de facultate al sotiei lui Stolojan, potrivit aceleiasi surse.  

Acuzat ca ar fi colaborat cu Securitatea

 O alta controversa este cea legata de posibila sa colaborare cu Securitatea, in perioada in care a fost director al Directiei Valutare si a Relatiilor Financiare Internationale din Ministerul Finantelor. Desi Stolojan a recunoscut ca a semnat rapoarte la Securitate, el a infirmat ca ar fi fost colaborator.  Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, a admis ca acesta ar avea dosar de urmarit.  Stolojan a primit verdict de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS in 19 octombrie 2006.

Tot in octombrie 2006, in contextul excluderilor din PNL si a formarii noului partid PD-L, fostul secretar general al PSD si apoi al PD, Cozmin Gusa, lider PIN,  l-a acuzat in mai multe randuri de colaborare cu Securitatea, afirmand ca a fost “trezorierul Securitatii”, ca face parte din “a doua fratie a Securitatii” si ca ar fi fost santajat in 2004 de PSD pentru a se retrage din cursa prezidentiala.

Mugur Ciuvica l-a acuzat pe Stolojan, in 26 aprilie 2007 ca, in calitate de director al Directiei Valutare si a Relatiilor Financiare Internationale din Ministerul Finantelor, ar fi aprobat in mai 1983, "exportul a 150.000 de butelii de aragaz in Liban", exportul efectuat de firma de comert exterior a Securitatii. Stolojan a spus ca exportul de butelii era "o operatiune normala de export".

 Averea

 Conform declaratiei de avere din 10 ianuarie 2006, Stolojan avea in conturi la Misr Romanian Bank 8.421 dolari, 26.424 euro, 89 lire sterline si 35.910.000 lei vechi. In 2005 a incasat dividende de 750 milioane lei vechi de la Societatea Strategic Consulting SRL, ai carei actionari sunt Elena si Theodor Stolojan.  Dividendele cuvenite lui Stolojan din partea Tofan Agro SRL reprezinta 72,3 milioane lei vechi, iar cele pe anul 2000 din partea Unipan SA au fost de 528 milioane lei vechi. La aceste sume se mai adauga 284,78 milioane lei, incasati de Elena Stolojan in 2004 si 2005, in calitate de administrator la societatea italiana Tomex SEL SRL.

Conform declaratiei de avere din 2006, detine un teren intravilan in comuna damboviteana Razvad si o casa in Bucuresti. In octombrie 2004 i-a donat fiului sau o casa de vacanta in Predeal. Tot pentru fiul sau a finantat cu un miliard de lei vechi constructia unei case de odihna in judetul Ilfov. Familia Stolojan a mai achizitionat un apartament de sapte camere, desi detinea deja un altul in cartierul bucurestean Drumul Taberei, conform Ziua din 13 februarie 2007.

Imediat ce a parasit functia de premier, el ar fi cumparat si apartamentul de sapte camere pus la dispozitia sa din 7 mai 1991, de Secretariatul General al Guvernului, devenind astfel proprietar a doua apartamente in Bucuresti.

Familia Stolojan a vandut in aprilie 2007 baza Clabucet Sosire din Predeal companiei Tinapack contra unei sume de peste opt milioane de euro, conform Cotidianul din 20 aprilie 2007. Stolojan a confirmat tranzactia.  

Investitii in actiuni

In declaratia de avere din 2006, inainte de plecarea sa de la Cotroceni, Stolojan a afirmat ca detine actiuni la Banca Transilvania, Petrom SA, IPROEB Bistrita, Alprom Slatina si Strategic Consulting SRL, actiuni care valorau in total, in 20 mai 2006, 459.488, 695 RON. In octombrie 2004 ii transfera fiicei sale actiuni in valoare de 200.000 RON, iar ginerelui sau, Ovidiu Palea, actiuni de 150.000 RON.

Consultand declaratiile de avere ale lui Stolojan, constatam ca a mai detinut actiuni la SIF Oltenia, Ardaf si la Electrocontact Botosani, in valoare totala de 118.500 RON. In 2004, a investit 2.310.000 RON la hotelul „Premier“ din Predeal, in numele societatii Pavcrib Clabucet Sosire SRL.