Afaceri de nișă foarte profitabile. Cum au reușit două familii din Ardeal să aibă succes cu alunul și lavanda FOTO

Afacerile agricole de nișă au un succes din ce în ce mai mare și în România. Mici culturi ale unor plante considerate altădată exotice sau sălbatice aduc un profit important antreprenorilor. În Alba, două familii au dezvoltat cu succes afaceri în domeniul culturii alunului și a lavandei.

O cultură de alun dezvoltată timp de 10 ani în satul Ciuguzel, comuna Lopadea Nouă, județul Alba, a devenit un exemplu de succes în domeniu. Inițiator este antreprenorul Daniel Crăiță, care a plecat cu 2 hectare și a ajuns la 12 hectare cultivate cu alun.

O plantaţie de alun poate produce peste 3.000 de kilograme la hectar, în funcţie de condiţiile meteo şi de densitatea arbuştilor. Primii ani în acest domeniu sunt mai grei, faţă de alte culturi, dar evaluând beneficiile ulterioare se poate spune că o investiţie de câteva zeci de mii de euro merită să fie realizată. Atunci când cultura ajunge la maturitate, după circa 4 ani, afacerea devine una dintre cele mai profitabile din domeniul agricol.

Societatea lui Daniel Crăiţă vinde kilogramul de alune cu 17 lei, iar puieţii cu 12 lei bucata. ”Cultivarea alunului este o afacere profitabilă şi din ce în ce mai căutată în ţară noastră, acesta fiind un arbore rezistent la factorii climatici, care nu necesită o întreţinere complexă şi nici o forţă de muncă substanţială, dar care este foarte rentabil pe plan financiar”, astfel este prezentată afacerea antreprenorului din judeţul Alba. Pe lângă fructe, planta de alun permite să se recolteze şi puieţi, care pot fi scoşi şi, fără a fi altoiţi, pot fi utilizaţi la crearea unor plantaţii noi.

Cultură de alun la Ciuguzel, județul Alba. Foto Facebook

”Se ajunge prin anul 9-12 la o producţie de 2.500 - 3.000 de kilograme la hectar, deci o rentabilitate economică este de 5-7.000 de euro la hectar, dacă scoatem costurile de înfiinţare şi întreţinere. Costurile de întreţinere sunt scăzute pentru că se lucrează totul mecanizat. O singură persoană se poate ocupa de o suprafaţă de 8-10 hectare fără nicio problemă”, spune Lucian Crăiţă.

”Aurul mov” de la Ocna Mureș

O familie din orașul Ocna Mureș a pariat pe lavandă și salvie și a avut numai de câștigat. Familia Olar cultivă lavandă pe 20 de arii și salvie pe alți 40. Recolta a devenit profitabilă încă din al doilea an de producție.

În timp, producția s-a dezvoltat și au început să realizeze și produse naturiste din lavanda: apă de lavandă, ulei de lavandă, odorizante de cameră, odorizante de mașini sau săculețe de lavandă pentru rafturile cu haine.

”Avem cultură de salvie şi de lavandă pe o suprafaţă totală de un hectar. Am început acum şase ani cu gălbenele. Am văzut că merge afacerea foarte bine, e o cultură profitabilă şi ne-am gândit să punem lavandă, pe urmă salvie. Sunt culturi medicinale, plante aromatice, foarte bune, profitabile”, spune Lidia Olar.

Familia Olar în ”lanul” de lavandă. Foto Facebook

Salvia este valorificată sub formă de pulbere, sirop, tinctură şi apă. ”Pulberea e foloseşte ca şi condiment la mâncare. Avem sirop de salvie, tinctură de salvie, indicată pentru durerile de gât, afte bucale, apă de salvie, bună pentru femeile aflate la menopauză. Trebuie puse câteva picături în apa de baie”, susține antreprenoarea din Ocna Mureș.

Femeia susține că au reușit să cumpere utilaje pentru a procesa recolta acasă. ”Am început să facem ulei, pe urmă cremă de gălbenele, pe urmă am încercat să facem tinctură, am văzut că e foarte bună, oţetul de lavandă. Sunt toate făcute de noi acasă. Se vând foarte bine la piaţă. Mergem şi în oraşe mai mari și la târguri de profil”, mai afirmă Lida Olar.

Dacă “fiecare gospodină trebuie să știe să conducă statul”, orice bucureștean trebuie să știe să conducă PMB

Lenin a fost un vizionar, iar una din maximele lui, pe care o regasiti in titlu, pare a fi valabila si in Romania zilelor noastre... Aceasta este o radiografie a momentului politic actual, cu...

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...