Unde se plasează România în agricultura din UE: Între cea mai mare pondere a persoanelor angajate și subzistență

România ocupă un loc proeminent în mai multe categorii agricole la nivel european, demonstrând o contribuție importantă în sectorul agricol al Uniunii Europene. Potrivit analizei Key Figures on the European Foodchain 2023 efectuate de Eurostat, există încă un potențial neexploatat considerabil în acest agricultura românească.

Analiza situează România pe primele locuri în Europa când vine vorba de producția de cereale și legume. Țara noastră are și cel mai mare număr de lucrători în agricultură dintre toate statele membre ale UE. În contrast, deși în România peste o cincime (21%) din forța de muncă lucrează în domeniul agricol, numărul de ferme și proporția angajaților în domeniu fie au scăzut de-a lungul timpului, fie au rămas la un nivel tehnologic stagnant, iar agricultura de subzistență este încă predominantă la noi în țară.

Cum arată peisajul agricol european și unde se situează România

În 2020, erau 9,1 milioane de ferme în Uniunea Europeană. Aproape o treime (31,8%) din acestea erau situate în România, cu mai mult de o zecime în fiecare din Polonia (14,4%), Italia (12,5%) și Spania (10,1%). Dimensiunea medie a unei ferme în UE în 2020 a fost de 17,1 hectare. Cu toate acestea, aproape două treimi (63,8%) dintre fermele UE aveau mai puțin de 5,0 hectare, în timp ce puțin peste o zecime (11,4%) din fermele din UE aveau 30,0 hectare sau mai mult.

În ceea ce privește tipurile de ferme, între 2010 și 2020 s-a observat o schimbare notabilă la nivelul UE de la fermele specializate în creșterea animalelor și cele mixte către fermele specializate în culturi. Cea mai mare creștere a culturilor specializate ca pondere din numărul total de ferme a fost observată în Ungaria (cu 24 puncte procentuale în plus); Suedia, Letonia și Polonia au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative. În schimb, Cipru și Italia au fost singurele state membre ale UE unde ponderea culturilor.

În 2020, aproximativ 95% din totalul fermelor din UE au fost clasificate ca fiind de familie. România și Grecia conduc în acest sens, cu peste 99% din fermele lor fiind de familie. În majoritatea statelor membre ale UE, fermele de familie reprezintă peste patru cincimi din total, cu excepția Estoniei și Franței.

Piața muncii în agricultura europeană și românească

În multe privințe, forța de muncă agricolă diferă de forța de muncă generală din UE. Programul mediu de lucru este mai lung decât în mod tipic în agricultură, situându-se în marja de 41,2 ore în 2022, comparativ cu o medie la nivelul economiei europene de 35,9 ore. Acest lucru este întărit de faptul că 23,7% dintre persoanele care lucrează în agricultură depășesc cu mult programul săptămânal tipic de 35-40 de ore (49 de ore sau mai mult pe săptămână), de aproximativ de trei ori mai mare decât media (7,4%) pentru toate persoanele angajate.

Potrivit datelor furnizate de Eurostat, puțin peste o treime (34,9%) dintre persoanele care lucrează în agricultură în UE aveau un nivel scăzut (nu mai mult decât un nivel secundar inferior) de educație în 2022; acest lucru a fost mai mult decât dublu față de media (16,5%) pentru toate persoanele angajate. În schimb, mai mult de o treime (37,1%) dintre persoanele angajate aveau un nivel înalt (terțiar) de educație, ceea ce era aproape de trei ori mai mare decât cota (12,7%) înregistrată pentru agricultură.

În 2022, cota lucrătorilor de familie a fost considerabil mai mare în agricultura UE (10,2%) decât era, în medie, pentru toate persoanele angajate (0,7%). Au existat, de asemenea, disparități considerabile pentru munca independentă, cu mai mult de jumătate (54,5%) dintre cei angajați în agricultură lucrând independent, comparativ cu o cotă de 13,8% pentru toate persoanele angajate. În 2021, au fost 4,5 accidente mortale la 100.000 de persoane angajate în agricultură, ceea ce a fost de 2,6 ori mai mare decât rata corespunzătoare (1,8 accidente mortale la 100.000 de persoane angajate) în toate activitățile.

Procentul persoanelor angajate în agricultură în UE a scăzut de la 5,6% în 2010 la 4,2% în 2020. În România, acest sector angajează peste o cincime (21%) din forța de muncă, un procent semnificativ mai mare comparativ cu alte țări, cum ar fi Bulgaria (15,5%) și Grecia (9,9%).

Deși România se remarcă prin numărul mare de persoane angajate în agricultură, procentul este sub 1% în Luxemburg și Malta. Între 2010 și 2021, toate statele membre ale UE au înregistrat o scădere a procentului forței de muncă în agricultură. România a avut cea mai mare scădere, de 11%, urmată de Croația cu 6,4%.

România, printre principalii producători de cereale ai Uniunii Europene

În 2022, suprafața cultivată cu cereale în UE a fost de 51,5 milioane de hectare, cu o producție de 271 milioane de tone. Franța conduce cu peste o cincime (22,1%) din producția de cereale a UE, urmată de Germania și Polonia. România a contribuit cu 18,9 milioane de tone, reprezentând 7% din totalul UE.

La nivel european, cele mai mari suprafețe de cultură a cerealelor se găsesc în Franța, Germania, Polonia, România și Spania. Grâul reprezintă aproape jumătate din cantitatea totală de cereale cultivate în fiecare an în UE (49,6% în 2022). Restul este compus în principal din orz și porumb pentru boabe și amestec de știuleți de porumb, cu cantități mai mici de alte cereale, cum ar fi secară și ovăz. Pe baza unui set limitat de informații pentru 17 state membre ale UE în 2020, o majoritate generală (aproximativ 54%) din principalele cereale consumate în UE au fost utilizate pentru hrana animalelor, următoarea cea mai mare parte (aproximativ 27%) pentru consumul uman. Mai mult de o zecime (12%) din recoltă a fost pentru utilizări industriale (alte decât pentru biocombustibili), aproximativ 4% pentru semințe și aproximativ 3% pentru biocombustibili.

Italia este principalul producător de grâu dur, utilizat în fabricarea pastelor, în timp ce Germania și Polonia se concentrează pe producția de secară și ovăz, folosite în fabricarea pâinii și a vodcii, precum și în hrana animalelor. Polonia, Finlanda și Spania sunt lideri în producția de ovăz, favorizată de condițiile climatice reci și umede.

România se remarcă în producția de porumb, alături de Franța și Polonia, fiind unul dintre principalii producători de porumb boabe și furajer din UE. Italia și Spania sunt principalii producători de orez.

Cu toate acestea, 2022 a fost un an dificil pentru producția de cereale, cu o recoltă afectată semnificativ de secetă. România a fost cea mai afectată, cu o scădere de 32,1% în producție, urmată de Franța, Spania și Ungaria.

Producția europeană de legume și fructe. Românii produc aproape jumătate din toate prunele din Europa

În domeniul producției de legume, România nu se află în fruntea clasamentului. În 2023, recolta de cartofi din UE a fost de 46,6 milioane de tone, cu România contribuind doar cu 3% la acest total. Germania este cel mai mare producător de cartofi, urmată de Franța, Olanda și Polonia. În ceea ce privește cultura legumelor, Spania și Italia conduc în producția de tomate și alte legume proaspete. România nu se află printre principalii producători în acest domeniu.

În schimb, România se distinge în producția de fructe, fiind lider în UE la producția de prune, cu aproape jumătate din totalul Uniunii. UE produce o varietate largă de fructe, inclusiv fructe cu sâmburi, fructe cu un singur sâmbure, fructe subtropicale și tropicale, nuci și fructe de pădure. Principalele țări producătoare sunt Italia, Polonia, Spania și Franța.

Țara noastră se situează și pe locul 6 la producția de vin în UE. În 2023, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu o creștere față de anul precedent. Alte țări au înregistrat creșteri sau scăderi semnificative, influențate de condițiile climatice și problemele din viticultură.

Creșterea animalelor. Unde se plasează România în sectorul zootehnic

În 2022, aproape un sfert (23,0%, sau 5,1 milioane tone) din producția de carne de porc a UE a provenit din Spania, cu o contribuție puțin mai mică din partea Germaniei (20,3%); fiecare dintre celelalte state membre ale UE a avut cote cu o singură cifră din totalul UE. Spania a avut, de asemenea, cea mai mare cotă din producția de carne de oaie a UE (28,0%, sau 119.000 tone), în timp ce majoritatea producției rămase a venit din Franța (18,6%), Irlanda (16,1%) și Grecia (11,8%).

Cel mai înalt nivel de producție a cărnii de pasăre în 2022 a fost înregistrat în Polonia (21,0% din totalul UE, sau 2,7 milioane de tone); Spania (12,6%), Germania (11,9%) și Franța (11,6%) au înregistrat fiecare cote cu două cifre din producția UE. Puțin peste o cincime din producția de carne bovină a UE în 2022 a provenit din Franța (20,5%, sau 1,4 milioane de tone), cu părți relativ mari și din Germania (14,9%), Italia (11,3%), Spania (11,0%) și Irlanda (9,4%).

România ocupă un loc important în cadrul UE în ceea ce privește creșterea animalelor, fiind a doua țară crescătoare de oi și a treia la caprine. UE are o populație considerabilă de animale domestice, cu majoritatea concentrată în câteva state membre. Remarcabil este faptul că țara noastră se situează pe locuri înalte în topurile europene privind creșterea animalelor, cu toate că se practică în ferme de subzistență, cu dimensiuni mici.

În ceea ce privește procesarea produselor agricole, industria alimentară din UE este diversă și valoroasă, brânzeturile neprocesate reprezentând categoria cu cea mai mare valoare. Alte produse importante includ pâinea, berea, băuturile răcoritoare, prăjiturile și cârnații. România se află pe podium la producția de cârnați, în timp ce Italia, Franța și alte țări conduc în producția de brânzeturi neprocesate.

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...