Tatăl alpinistei Dor Geta Popescu, moartă într-o avalanșă, judecat pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente

Ovidiu Popescu, tatăl alpinistei Dor Geta Popescu, adolescenta care a murit în 2017 într-o avalanșă în Retezat, a scăpat de închisoare, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale, în dosarul în care era acuzat de fapte de corupție privind modul în care a cheltuit fonduri europene.

Bărbatul trebuie să dea însă înapoi o parte din finanțarea europeană primită pentru promovarea turistică a zonei Cheile Râșnoavei.

Ovidiu Popescu mai este inculpat într-un alt dosar, ale cărui fapte nu se pot prescrie. Este acuzat de ucidere din culpă după ce, în timpul unei expediții din 2017, organizate ”impropriu și defectuos” în Retezat, fiica sa de 14 ani, Dor Geta Popescu, şi un băiat de 13 ani, Erik Gulacsi, au murit surprinși de avalanșă. Cei doi erau considerați copiii minune ai alpinismului românesc.

Acest dosar se află încă în faza de judecată pe fond la Judecătoria Hațeg, următorul termen fiind stabilit la finele lunii februarie 2024.

În dosarul de corupție, care s-a judecat inițial la Tribunalul Brașov și ulterior la Curtea de Apel Brașov, Ovidiu Popescu a fost acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Popescu și clubul montan administrat de el primiseră au cerut finanțare europeană în valoare de peste un milion de lei pentru un proiect care avea menirea să promoveze zona turistică Cheile Râșnoavei.

În ce consta proiectul alpinistului Ovidiu Popescu

Potrivit conținutului cererii de finanțare, proiectul a avut ca obiectiv general dezvoltarea turismului intern, prin promovarea la nivel național a turismului montan, a turismului de aventură, a eco-turismului și a obiectivelor specifice din zona Cheile Râșnoavei, pe principii de dezvoltare durabilă și ca obiective specifice: creșterea circulației turistice în zonă, mărirea gradului de informare a turiștilor asupra obiectivelor din zonă, creșterea gradului de educare și responsabilizare ecologică și crearea de noi locuri de muncă.

Pentru îndeplinirea acestor obiective în cererea de finanțare au fost menționate mai multe activități, respectiv crearea unui portal web de turism cu bază de date, administrarea acestuia și inițierea unor campanii de promovare online, promovarea media prin intermediul emisiunilor TV, al articolelor de presă, realizarea unui film de prezentare, organizarea unor concursuri de escaladă și aventură, organizarea unor seminarii cu organizații non-profit, cluburi sportive și asociații cu caracter educațional, organizarea unui festival de turism de aventură și ecologie, amenajarea unui centru de informare, participarea la târguri de turism prin amenajarea unui stand demontabil și transportabil, promovarea prin tipărituri și implementarea unor măsuri de audit și publicitate.

Problemele descoperite de DLAF

DLAF a identificat însă probleme la realizarea proiectului, multe dintre propuneri fiind finalizate parțial și neprofesionist. În cadrul filmului de prezentare, achiziție estimată la 103.500 lei, s-au folosit imagini vechi, din arhiva personal fără să se apeleze de la un operator profesionist care să dețină echipamente de înaltă calitate așa cum era prevăzut în proiect, acestea fiind ”foarte costisitoare” așa cum avea să declare unul dintre martori.

Proiectul prevedea și tipărirea și distribuirea a 7500 pliante, 2400 hărți, 2400 mape de prezentare și alte materiale promoționale, numărul realizat în realitate fiind mult mai mic.

Cu referire la materialele publicitare, anchetatorii au stabilit că filmul de prezentare ”este un mix de imagini/spoturi realizate într-o perioadă mai mare de timp cu activitățile desfășurate de inculpat sau colaboratorii săi și cu serviciile pe care le poate presta și nu un film profesionist, aceeași fiind și situația pretinselor fotografii profesionale, martorul precizând în declarațiile date că nu are cunoștință când au fost realizate, iar din verificările ofițerilor de poliție a rezultat că parte dintre acestea au fost făcute mult înainte de derularea proiectului”, se arată în rechizitoriu.

În plus, acel film de promovare turistică trebuia multiplicat în 3000 de exemplare, neexistând vreo dovadă că această obligație a și fost respectată. ”Mai mult, pe parcursul urmăririi penale niciunul dintre participanții la pretinsele seminarii nu a menționat în declarația dată că a primit vreun film de prezentare pe format Dvd”, arată anchetatorii în actul de acuzare.

În realitate Popescu a ”manipulat” procedurile de achiziții, apelând la persoane din anturajul său care dețineau sau administrau societăți comerciale, pentru furnizarea unor oferte nereale, deși societățile în cauză nu puteau să realizeze lucrările ofertate sau la acel moment nu mai desfășurau vreo activitate.

Pentru că procesul a durat zece ani, atât Tribunalul Brașov cât și instanța superioară n-au avut decât să constate intervenţia prescripţiei răspunderii penale. Totuși, instanța a decis ca Ovidiu Popescu și implicit clubul pe care l-a păstorit să dea înapoi parte din finanțarea primită pentru acest proiect, sumele fiind considerabile, de peste 200.000 lei.

Parte civilă în acest dosar este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin reprezentant legal care trebuie să recupereze acum prejudiciul creat.

Fotbalistul care dă în judecată Pfizer şi BioNTech: ”Durerea este intensă”

Accidentat des, François-Xavier Fumu Tamuzo a decis să îşi încheie cariera de fotbalist la jumătatea lunii aprilie, la doar 29 de ani. Atacantul echipei Laval, format la Auxerre, a decis să...

Procurorii lui Kovesi anchetează un funcționar public din Brăila care ar fi obținut fraudulos peste jumătate de milion euro

Parchetul European (EPPO), biroul din Cluj-Napoca, efectuează joi, 25 aprilie, percheziţii în mai multe locaţii din judeţul Brăila, în cadrul unei anchete privind o fraudă de peste o...