Instanțele fac ping-pong cu Dosarul 10 August. Unde vor ajunge să fie judecați foștii șefi ai Jandarmeriei

Judecătorii de la Înalta Curte au pe masă dosarul foștilor șefi al Jandarmeriei – col. Cătălin Sindile, col. Sebastian Cucoș, mr. Laurențiu Cazan și cms. Mihai Chirică - și se vor pronunța care anume dintre instanţe îi vor judeca pentru reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018.

Dosarul a ajuns la Înalta Curte, după ce Tribunalul București (TB) și Curtea de Apel București (CAB) au plimbat cauza de la un judecător la altul, stabilind că nu e de competența lor să-i judece pe șefii Jandarmeriei care au acționat atunci împotriva protestatarilor.

Pe data de 23.06.2022, TB a decis să trimită plângerea formulată de petenții Ana Maria și Costel Tocană la CAB, pentru ca patru luni mai târziu instanța ierarhic superioară să decidă exact pe dos:

„Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București. În baza art.50 alin.1 Cpp, declină competența de soluționare a plângerilor formulate de petenții Tocană Costel și Tocană Ana Maria în favoarea Tribunalului București. În baza art.51 alin.2 Cpp, sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență. În baza art.275 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziția procurorului, petenților și intimaților, azi, 20.10.2022”, se arată în hotărârea CAB.

Carmen Dan, chemată de protestatari să răspundă penal

Ziare.com a consultat motivarea hotărârii din 20.10.2022 pentru a vedea de la ce anume a pornit conflictul de competență dintre cele două instanţe. Rezultă din document că petenții vor ca în cauză să fie judecată și fosta șefă a MAI din guvernarea PSD, Carmen Dan (foto).

Iată ce reține instanța în expozitivul motivării:

• „Apărătorul ales al petenţilor (…) solicită respingerea excepţiei invocate apreciind că prezenta cauză poate fi soluţionată de Curtea de Apel Bucureşti având în vedere persoanele vizate de plângerea formulată împotriva ordonanţei.
• La interpelarea instanţei în sensul care dintre aceste persoane atrage competenţa Curţii de Apel Bucureşti, arată că este vorba despre persoanele din conducerea jandarmeriei, despre persoane care au fost responsabile de măsurile dispuse ca urmare a ordinului de intrare în forţă (…) Precizează că mai este vorba şi despre fostul ministru al Afacerilor Interne, respectiv (Carmen Dan – n.r.) şi (…) dar şi despre alte persoane care, în opinia sa, au înlesnit săvârşirea infracţiunilor.
• Apărătorul ales al petenţilor (…) arată că, în plus, a sesizat împrejurarea că faptele nu ar fi fost posibile fără constituirea unui grup infracţional organizat, aspect ce a fost omis din anchetă şi fără a fi fost orchestrate din umbră de către factorii decizionali de la momentul respectiv.
• La interpelarea instanţei în sensul care dintre aceste infracţiuni sau persoane atrage competenţa materială a Curţii de Apel Bucureşti, arată că cel puţin numita (Carmen Dan – n.r.) pe care apărarea o învinuieşte pentru infracţiunile de instigare şi complicitate la comiterea tuturor acestor infracţiuni.
• Din punctul său de vedere, competenţa Curţii de Apel Bucureşti este atrasă de calitatea de la acel moment a doamnei (Carmen Dan – n.r.)”, se arată în documentul citat.

Ce au solicitat jandarmii Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș

Pe de altă parte, apărătorul ales al jandarmilor a arătat că este de acord cu opinia primei instanţe şi a apreciat că Tribunalul Bucureşti este competent să soluţioneze prezenta cauză, raportat la persoanele şi infracţiunile pentru care s-a dispus soluţia de clasare, soluţie ce a fost atacată prin această plângere.

„Împrejurarea că petenții, în motivarea plângerilor adresate judecătorului, a arătat că una dintre critici se raportează la pretinsa implicare în comiterea infracțiunilor și a altor persoane, față de care nu s-a adoptat o soluție de clasare, constituie aspecte de fond, ce nu au relevanță sub aspectul stabilirii competenței materiale de judecare a cauzei. (…) Pe cale de consecință, competența materială de a soluționa plângerea împotriva soluției de clasare vizând pe intimați nu aparține curții de apel, în condițiile în care nu este incidentă în speță niciuna dintre situațiile reglementate de art.38 Cpp, ci tribunalului”, a reținut judecătorul în dispozitivul motivării.

Curtea de Apel a dispus redeschiderea anchetei în Dosarul 10 August

Reamintim că instanța a dispus pe data de 16 aprilie 2021redeschiderea anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în Dosarul 10 August, după ce a fost admisă o plângere a unui protestatar.

Este vorba despre Ioan Crăciuneanu, care a fost gazat şi ameninţat de jandarmi la mitingul din Piaţa Victoriei din 10 august 2018, iar o grenadă de mână cu efect iritant lacrimogen a căzut lângă el şi l-a rănit la picior.

Curtea de Apel i-a admis acestuia plângerea împotriva ordonanţei DIICOT prin care dosarul a fost clasat pe 26 iunie 2020.

Decizia CAB pe scurt:

În urma acestei decizii, care este definitivă, procurorii vor redeschide urmărirea penală împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei:

• colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române;
• maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti;
• colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române.
• De asemenea, va fi redeschisă urmărirea penală şi în cazul comisarului-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Mărturia unui protestatar: „Schijele grenadei mi-au tăiat carnea”

Ioan Crăciuneanu este unul dintre protestatarii care au avut de suferit în urma intervenţiei în forţă a jandarmilor la mitingul din Piaţa Victoriei.

„Mi-a explodat o grenadă foarte aproape de picior. Mi-au intrat ceva chimicale în partea de jos a piciorului, care este uşor infectată şi schijele celelalte au tăiat pur şi simplu carnea”, declara Ioan Crăciuneanu, la o săptămână de la incident.

În plângerea depusă în instanţă, el solicita redeschiderea anchetei faţă de foştii şefi ai Jandarmeriei, Sebastian Cucoş, Cătălin Sindile şi Laurenţiu Cazan, dar şi faţă de colonelul Cătălin Paraschiv, poreclit în presă „Fantoma în alb”.

De asemenea, Crăciuneanu solicita deschiderea anchetei şi împotriva unor decidenţi politici, precum:

• Speranţa Cliseru, fost prefect al Capitalei;
• Carmen Dan, fost ministru de Interne, şi Liviu Dragnea, fost preşedinte al PSD, care ar fi „dispus şi coordonat, direct sau indirect, din punct de vedere operativ, intervenţia forţelor de ordine împotriva participanţilor la protestul din data de 10.08.2018 desfăşurat în Piaţa Victoriei, Bucureşti, precum şi faţă de celelalte persoane care i-au ajutat să săvârşească astfel de fapte”.
• Liviu Dragnea, „precum şi alţi reprezentaţi ai coaliţiei PSD-ALDE, membrii Comisiei de Apărare din cadrul Parlamentului, pentru săvârşirea infracţiunilor ce au avut loc împotriva protestatarilor participanţi la protestul din 10 august 2018, prin acţiuni disproporționate”.

Decizie de 9,5 milioane de euro la Înalta Curte. O companie farma a abuzat de puterea sa pe piața medicamentelor de cancer pentru a-și scoate concurenții din joc

Instanța Supremă i-a dat câștig de cauză Consiliului Concurenței în procesul cu firma de farmaceutice Roche România SRL, confirmând definitiv că această companie a încălcat legile de...

„O inițiativă pentru imagine”. Foștii magistrați ai Curții Constituționale desființează propunerile prin care s-ar „muta” atribuții specifice procesului electoral la Înalta Curte

Invalidarea candidaturii eurodeputatei Diana Șoșoacă a fost criticată de liderii politici, fiind propusă ulterior modificarea legilor, astfel încât contestațiile să nu mai fie depuse la...