Seniorii din căminele de bătrâni, chemați să dea cu subsemnatul în instanță într-un mega-dosar de fraude la CNAS

Seniorii din căminele de bătrâni din București ar putea fi chemați să dea cu subsemnatul în calitate de martori în mega-dosarul decontărilor fictive de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în care „cap de afiș” e fostul președinte, dr. Marian Burcea.

Un prejudiciu de 4,5 milioane de euro au reținut procurorii DNA că ar fi produs gruparea infracțională în care era implicat dr. Marian Burcea, funcționari ai CNAS și CASMB, precum și patroni de cămine de bătrâni și alte clinici private.

Asta nu l-a oprit pe dr. Marian Burcea să candideze, în 2019, pentru postul de manager al Spitalului de Oftalmologie din București, justificându-se astfel: „Și doamna Kovesi, cu dosare penale, a candidat ca procuror european”, a declarat Marian Burcea. Și a câștigat.

La termenul de vineri, 8 aprilie, avocații celor 90 de inculpați au formulat cereri de probatorii, printre care s-au numărat:

• Audierea „persoanelor din centrele de bătrâni”
• Audierea „tuturor angajaților CNAS cu funcții de conducere și de execuție”, precum și pe cei ai CASMB
• Audierea tuturor martorilor din rechizitoriu
• Realizarea unei expertize financiar-contabilă pentru stabilirea exactă a prejudiciului.

Lista de ședință cu inculpații și celelalte părți implicate în dosarul lui Marian Burcea nu încape în avizierul sălii de judecată.

„Pentru una din societăți procurorii rețin un prejudiciu de 250.000 de lei. Pentru unul dintre inculpați, Bărbălău, parchetul a reținut un prejudiciu de 750.000 de lei. Nu știm cum a ajuns parchetul la acest prejudiciu. Marea majoritate a serviciilor medicale decontate a fost efectuată, spun martorii, pacienții. Solicităm audierea martorului Alina Moraru, care spunea că aceste servicii au fost efectuate, dar pe care doamna Mirică (n.r. – Florentina Mirică, procuror DNA) nu a audiat-o deoarece nu spunea ce voia ea să audă. De aceea, solicităm audierea tuturor martorilor din rechizitoriu, precum și audierea tuturor persoanelor din centrele de bătrâni”, a declarat avocatul inculpatei Florina Jeni Bărbălău.

Instanța a rămas în pronunțare, iar următoarele termene ale procesului au fost fixate pentru 15 și 29 aprilie.

Fostul șef al CNAS, trimis în judecată pentru decontări fictive

Pe data de 13 iulie 2018, Marian Burcea, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție în dosarul decontărilor fictive, în care frauda este de peste 4,5 milioane de euro.

Procurorii DNA au deferit justiției alți 90 de inculpaţi, persoane fizice şi firme de îngrijiri medicale, între care se află membri din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) şi funcţionari din aceste instituţii, în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale.

Potrivit unui comunicat al DNA, este vorba de 59 de persoane fizice şi 31 de firme trimise în judecată.

Dosarul are legătură cu desfăşurarea de activităţi ilicite prin care sume de bani în valoare de peste 20 milioane lei (4,5 milioane euro) din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive.

Astfel, au fost trimişi în judecată, printre alţii, sub control judiciar:

• Marian Burcea - fost preşedinte al CNAS, acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, folosirea influenţei şi abuz în serviciu;
• Alin Sergiu Costache - fost şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS;
• Lucian Vasile Bara - preşedintele CASM Bucureşti până la 13 iulie 2017;
• Ovidiu Munteanu - fost manager al Direcţiei Relaţii Contractuale şi preşedinte al CASMB,
• Ion Răzvan Geambaşu - fost director executiv al CASMB şi manager al Direcţiei Medic şef a CASMB,
• Ion Ovidiu Mihăescu - fost manager al Direcţiei Control a CASMB;
• Gabriela Rodica Mocanu - şef al Serviciului programe de sănătate şi îngrijiri la domiciliu din CASMB.

De asemenea, au mai fost trimişi în judecată:

• Iuliana Gheorghe - administrator al unor aziluri de bătrâni;
• Marian Gheorghe, Mina Elena Petrescu şi Jeana Sardare - funcţionare în CASMB,
• Ruxandra Ceauşu - şef al Direcţiei Antifraudă din cadrul structurii de control a CNAS,
• Dragoş Eugen Profir - şef al Serviciului control din cadrul Direcţiei Control a CASMB.
• Alături de cele 59 de persoane fizice, au fost trimise în judecată 31 de societăţi comerciale de îngrijiri medicale, majoritatea cu sediul în Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

Acuzațiile procurorilor DNA

Procurorii susţin că un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu, aflate în complicitate cu funcţionari ai CNAS şi CASMB, au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă, „cu desconsiderarea totală a legii şi a drepturilor pacienţilor”, modalitatea de operare fiind următoarea:

• obţinerea de CNP-uri şi de acte medicale de la persoane asigurate la CASMB,
• folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu,
• depunerea dosarelor la CASMB de către persoane neîmputernicite,
• folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiţii nelegale,
• transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (SIUI).

Conform DNA, sumele de bani decontate nelegal de la CASMB au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal şi pentru plata membrilor grupului infracţional.

CASMB şi CNAS aveau „pâinea și cuțitul”

Anchetatorii arată că protecţia grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituţii, care, deşi erau la curent cu activitățile nelegale, refuzau să facă verificări şi să dispună sancţiuni.

„Un aspect particular al prezentei grupări infracţionale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcţionarilor publici şi al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea CASMB şi CNAS, care a profitat de faptul că ei fac legile şi tot ei le şi aplică, că pot elimina de pe piaţă orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcţionar public care nu se supune orbeşte scopurilor grupării”, spune DNA.

În acelaşi context, în anul 2014, a fost constituit în cadrul CASMB un grup infracţional organizat format iniţial din Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, la care au aderat ulterior şi persoane din conducerea CASMB, respectiv preşedintele-director general Lucian-Vasile Bara, Ovidiu Munteanu, Ion-Răzvan Geambaşu, Ion-Ovidiu Mihăescu, iar începând din 2016, şi reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală.

Din luna martie 2017, mai spune DNA, gruparea infracţională a fost sprijinită şi de preşedintele CNAS, Marian Burcea.

„Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit. În contextul amintit, în perioada august 2014 - august 2017, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu au constituit pe verticală şi în relaţii de subordonare cu gruparea funcţionarilor din CASMB, celule infracţionale sau subgrupări infracţionale, cu colaborare între ele, pe orizontală, în scopul deservirii scopului infracţional comun, astfel încât atât nucleul grupului infracţional, cât şi subgrupările subordonate au acţionat în scopul fraudării FNUASS, pe 6 planuri”, arată DNA.

Prejudiciu de 4,5 milioane de euro

Procurorii susțin că, astfel, CASMB a făcut plăţi care nu li se cuveneau celor 31 de firme, în cuantum total de 20.040.591 lei (corespunzătoare celor 564 raportări de servicii medicale ale acestora).

„Deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, inculpatul Burcea Marian, preşedinte al CNAS, a cerut funcţionarilor cu atribuţiilor de control să nu mai aplice legile în vigoare - sancţiunile prevăzute în Contractul-cadru aprobat prin hotărâre de guvern şi să facă mai mult muncă de prevenţie. Inculpatul Burcea Marian nu ar fi putut să reducă până la dispariţie activitatea de control fără ajutorul primit în mod conştient şi asumat de către inculpaţii Costache Alin-Sergiu, director general adjunct al CNAS (următoarea funcţie în ierarhia CNAS, după preşedinte şi vicepreşedinte) şi şeful structurii de control a CNAS, şi al lui Ceauşu Ruxandra-Eugenia, şeful Direcţiei Antifraudă, care nu au mai iniţiat acţiuni de control, nu au valorificat datele existente referitoare la fraude şi au căutat mijloace de anihilare a constatărilor anterioare”, mai precizează DNA.

500.000 de euro șpagă pentru postul de arhitect șef al Iașiului. Detalii din rechizitoriul primarului Mihai Chirica

Apar informații din dosarul în care primarul Mihai Chirica este acuzat de autorizarea în condiții ilegale ale unor construcții din municipiul Iași. Un funcționar, martor în dosar, a...

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, și-a depus candidatura la șefia unui consiliu județean din Moldova

Filiala Vaslui a PNL și-au adus tot efectivul la Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui, pentru depunerea oficială a candidaturii lui Nelu Tătaru la conducerea Consiliului Județean Vaslui....