Cât ne costă intransigența edilitară a lui Nicușor Dan, potrivit dezvoltatorilor imobiliari

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România (AREI) susţine că Bucureştiul şi-a diminuat contribuţia la PIB-ul României, de la 37% în 2019, la 29,8% în 2022 şi a explicat că acest lucru ar fi cauzat de blocajul administrativ şi de incertitudinea privind dezvoltarea urbanistică.

“Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România (AREI) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la evoluţia situaţiei economice a industriei de profil, care afectează deopotrivă interesele legitime ale Statului şi ale societăţii în ansamblu. După cum arată datele studiului de impact ce analizează activitatea companiilor din sectorul de construcţii şi tranzacţii imobiliare, aceste dezechilibre s-au accentuat în contextul pierderilor veniturilor fiscale generate de incertitudinea strategiei de dezvoltare urbanistică, dar şi a blocajului administrativ existent din Capitală”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Investitorilor de Real Estate din România.

AREI susţine că analiza cifrelor oficiale ale sectorului, aşa cum reies ele din dinamica societăţilor ce activează în construcţii şi tranzacţii imobiliare, în baza situaţiilor financiare depuse la ANAF în perioada 2010-2022, indică o stare de fapt inedită în ultimii trei ani fiscali încheiaţi, printr-o scădere abruptă a încasărilor la buget, care au revenit anul trecut la recordul negativ minim din 2010.

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România susţine că “incertitudinea şi lipsa de predictibilitate generate de blocajul instituţional din Capitală au condus la o reducere semnificativă a contribuţiei Bucureştiului în formarea PIB”, ca urmare a exodului multor companii internaţionale şi a scăderii masive a operaţiunilor celor existente.

Din informaţiile publice analizate de AREI, prejudiciul provocat atât agenţilor economici, cât şi bugetului, se constată pe mai multe dimensiuni:

1. ponderea Municipiului Bucureşti în formarea PIB la nivel naţional a scăzut în anul 2022 la 29,8%, acelaşi procent din anul 2010, comparativ cu 37% înregistrat în anul 2019;

2. veniturile companiilor din construcţii şi tranzacţii imobiliare active în Bucureşti au încetinit la un alt minim istoric, de doar 5%, pe parcursul anului 2022, pe sfert faţă de dinamica din cele mai mari 10 judeţe din aceleaşi sectoare, a căror medie este de 18%.

”Scăderea veniturilor impactează, evident, toată industria de pe orizontală, afectând locurile de muncă, reducând încasările bugetare şi crescând cheltuielile sociale”, mai precizează sursa citată.

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România a mai adăugat că profitul net al aceloraşi firme respectă trendul negativ, avansul din Bucureşti fiind de numai 6%, faţă de media judeţelor mari ale ţării, a căror creştere medie este de 22%.

“Această contractare a beneficiilor se reflectă direct şi proporţional în impozitele datorate şi plătite bugetelor locale şi bugetului central”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit acesteia, ”avansul investiţiilor realizate pe parcursul anului 2022 în Bucureşti de către companiile active în sectoarele analizate a reprezentat doar 8% din baza de active, mult sub media de 21% înregistrată de companiile din cele mai mari 10 judeţe din sectoarele analizate”.

De asemenea, principalele concluzii ale analizei efectuate aduc în prim-plan următoarele aspecte:

Industriile Construcţiilor şi Tranzacţiilor Imobiliare au contribuit cel mai mult la revenirea economiei la nivel naţional după impactul Covid-19 şi al războiului declanşat de Rusia în Ucraina (+103.207 job-uri suplimentare, +87 mld. lei venituri, +70 mld. lei solduri active fixe, +62 mld. lei capitaluri proprii);

Contribuţia Construcţiilor şi Tranzacţiilor Imobiliare la formarea PIB este semnificativă (14-16% în ultimii 10 ani şi 18,5 în 2022);

Principala vulnerabilitate este dimensiunea redusă în contextul unui grad de îndatorare foarte ridicat (aproape 70%) şi al scăderii numărului de autorizaţii de construcţii emise (8 din 10 companii sunt expuse riscului de insolvenţă);

Descurajarea investiţiilor pe termen lung, reducându-se la minimul istoric dimensiunea acestora, raportat la baza de active (cauzată de incertitudinea generată de climatul urbanistic instabil şi blocajul administrativ din Bucureşti).

Preşedintele Consiliului Director AREI, Dennis Selinas, afirmă că îşi doreşte o actualizare a politicilor publice pentru a mai tempera această tendinţă negativă.

“Au apărut noi provocări legate de autorizarea unui cadru de lucru contextual, mai ales în Bucureşti, care este din ce în ce mai neclar, lipsit de stabilitate şi de previzibilitate. În lumina celor de mai sus, dar mai ales în actualul context fiscal-bugetar, exprimăm speranţa unor actualizări ale politicilor publice, menite a tempera această tendinţă negativă”, a declarat Dennis Selinas.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...