Limitele pentru tranzacții cash în Europa. Care este contextul plafoanelor în România, țara cu economie la negru de 30% din PIB

Dezbaterea privind noile plafoane pentru plățile cu numerar atât între companii a stârnit numeroase dispute publice în media, pe rețelele sociale și în forumurile politice, pe tema descurajării activității economice a micilor comercianți, dar și într-un spirit abstract, al scăderii accesibilității globale a oamenilor la numerar.

Dimensiunea dezbaterii publice a luat amploare într-atât încât premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că în prima ședință de Guvern vor fi revizuite prevederile privind limitarea plăților cash, revenindu-se la limitele de dinainte de Legea 296/2023, în afară de plafonul de casă și avansul zilnic spre decontare al firmelor. În acest context, devine importantă contextualizarea la nivel european al măsurilor similare care există sau urmează să fie introduse pentru a înțelege mai clar importanța plafonării circulației de numerar, în special în tranzacțiile comerciale pentru lupta împotriva evaziunii fiscale.

Politicienii au făcut doi pași înapoi

Deși controversata Lege 296/2023 a făcut subiectul dezbaterilor publice pe tot parcursul verii, ca apoi să parcurgă etapele de promulgare a unei legi organice prin camerele Parlamentului înainte de publicarea în Monitorul Oficial, după intrarea acesteia în vigoare, deputatul liberal Adrian Cozma a propus pe 6 noiembrie un proiect de lege care prevede revenirea la plafoanele de utilizare a numerarului pentru plăți/încasări, la 5.000 de lei, respectiv 10.000 de lei, raportează G4Media.

„În mediul rural nu există sucursale ale băncilor comerciale unde operatorii economici să poată depune numerarul acumulat zilnic. Nici în mediul urban mic nu mai există casierii ale băncilor comerciale la care se poate depune numerarul și doar o parte a băncilor comerciale dispun de automate pentru depunerea numerarului. Noile prevederi obligă operatorii economici să se deplaseze, în unele cazuri, sute de km până la cea mai apropiată casierie bancară/automat bancar”, susține deputatul în expunerea de motive a proiectului.

Guvernul a adoptat joi, 9 noiembrie, o ordonanță de urgență prin care limitele actuale de cash vor fi menţinute atât la persoanele fizice, cât şi la cele juridice.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a precizat că vor exista însă două excepţii.

„Este vorba despre ordonanţa de urgenţă care anulează anumite modificări privind decontările în numerar, prevăzute în proiectul de lege pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului. Decizia vine după consultări cu mediul de afaceri şi după semnalele venite din partea socială. Rămân astfel în vigoare pragurile de plăţi cu cash, cum se vehiculează în spaţiul public - ca termen, deja existente, dar se păstrează şi două modificări şi anume soldul de casierie urmează a fi plafonat peste câteva zile la suma de 50.000 de lei. De asemenea, avansul de decontare se limitează la un plafon zilnic de o mie de lei pe persoană”, a explicat Mihai Constantin, la finalul şedinţei de guvern.

Premierul a transmis anterior și un mesaj și pentru „evazioniștii care au profitat de această discuție din spațiul public”: „Voi veni peste voi! Voi veni și vă voi scoate din vămi, vă voi scoate din birourile instituțiilor statului, vă voi scoate de peste tot! Așa cum am început războiul cu cei care distrug viețile oamenilor cu păcănelele, nici voi nu veți scăpa!” a transmis Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

După întâlnirea de luni a membrilor coaliției de guvernare cu reprezentanții mediului bancar, s-a hotărât și faptul că băncile nu vor mări comisioanele la depunerile de numerar.

Problema evaziunii fiscale în România

Indiferent de climatul politic divizat al României din prezent și de incongruențele conținute în Legea 296/2023 vizavi de lipsa de încurajare a mediului de afaceri, probleme care au fost discutate în media de la aducerea la lumină a primului draft de lege în august 2023, problemele cu care se confruntă România la nivelul evaziunii fiscale generalizate și al economiei la negru se află pe listele de priorități a Planului de Convergență al României, în relație cu Comisia Europeană și este un jalon important al Planului Național de Reconstrucție și Reziliență al României.

În România, muncitorii la negru reprezintă unul dintre cele 6 grupuri vulnerabile din țara noastră identificate într-un studiu realizat de o platformă de creditare non-bancară din România în septembrie 2023. Studiul arată că oficial, în România există peste 500.000 de oameni care muncesc la negru. În 2022, economia subterană a României a fost estimată la 29% din PIB, țara noastră deținând totodată cea mai ridicată rată de evaziune fiscală din Uniunea Europeană, la peste 10% din PIB, într-un cuantum estimativ de 160 de miliarde de lei, conform unor declarații oficiale ale premierului din septembrie.

Datele oficiale Eurostat plasează țara noastră pe locul penultim la nivel european în ceea ce privește rata de colectare a taxelor, după Irlanda (27,5%), iar GAP-ul de TVA din România, indicator care măsoară diferența dintre sumele pe care le colectează statul față de sumele pe care le-ar putea colecta, scădea în 2020, la 35,7%, echivalentul a 7,4 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din UE, potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană în iulie 2023.

Rolul limitării numerarului în combaterea evaziunii fiscale. Măsuri existente în Uniunea Europeană

Deși rolul numerarului în anvergura evaziunii fiscale a fost explorat de economiști de-a lungul ultimilor ani, numărul studiilor științifice cu privire la conexiunea directă dintre cele două a fost scăzut.

Anonimitatea este o caracteristică inerentă a utilizării numerarului, acesta oferind un grad ridicat de confidențialitate comparativ cu orice altă metodă de plată. În acest context, justifică Edoardo Rainone, economist la Banca Națională a Italiei, în studiul Tax evasion policies and the demand for cash, publicat în Journal of Macroeconomics în iunie 2023, numerarul este preferat de persoanele implicate în tranzacții ilegale care încearcă să reducă probabilitatea de a fi incriminați în aceeași măsură în care e preferat de cei care pur și simplu în căutarea protecției împotriva controlului extern exacerbat.

Reducerea evaziunii fiscale este o prioritate pentru multe guverne, mai ales după creșterea nivelului de datorie publică, ca urmare a dezechilibrelor macro-economice care au urmat pandemiei de COVID-19.

”Un număr tot mai mare de studii arată că verificarea rapoartelor contribuabililor în raport cu informațiile terților este esențială pentru colectarea impozitelor. Pentru a controla caracterul adecvat al conformității fiscale, guvernul poate solicita accesul la datele bancare ale contribuabililor și poate deduce venitul lor impozabil real. O astfel de politică obligă băncile să raporteze date despre soldurile și tranzacțiile clienților lor. A doua politică este limitarea directă a utilizării numerarului pentru tranzacții. Guvernul poate stabili un prag și poate interzice tranzacțiile cu numerar peste o anumită valoare, un prag de numerar. Prin limitarea tranzacțiilor cu numerar și accesarea datelor bancare, guvernul își propune să reducă schimburile ascunse taxabile”, arată Rainone în studiul citat, destinat investigării corelației dintre proliferarea numerarului în societate și politicile de combatere a evaziunii fiscale.

În Europa, cea mai mică limită a utilizării numerarului permis în tranzacții este în Grecia, în sumă de 500 de euro, iar cea mai mare în Croația și Polonia, ajungând la 15.000 de euro. Urmează Cehia, cu limita superioară pentru plăți în numerar de 270.000 de coroane, în jur de 11.500 de euro.

Italia se află, de altminteri, concomitent pe lista țărilor cu cele mai ridicate rate de evaziune fiscală din Europa la nivelul anului 2019, în valori absolute, în țară înregistrându-se daune care se ridicau la momentul respectiv la 190 de miliarde de euro, conform unor date analizate de Statista.

Astfel, în Italia, de la 1 ianuarie 2023, guvernul a impus un prag pentru toate plățile în numerar la 5.000 de euro. Dincolo de acest prag, sancțiunile suportate de persoanele fizice și juridice variază între 3.000 și 50.000 de euro.

În Italia, pragul a fost ridicat de la 2000 de euro la 5000 cu această hotărâre prin decizia guvernului Meloni, însă în Franța, cetățenii rezidenți au voie să facă achiziții în numerar de până la 1.000 de euro per tranzacție.

Peste aceste limite, consumatorul trebuie să folosească o altă metodă de plată, care să ofere posibilitatea trasabilității tranzacției. Deși nu există restricții privind plățile în numerar între consumatorii francezi, dacă tranzacțiile depășesc 1.500 de euro, este necesară o factură care să facă dovada plății.

Tot în Franța, plățile în numerar la oficiile financiare ale administrației publice locale sunt limitate la 300 de euro. Acestea includ plăți de TVA, impozit pe venit, taxe locale, amenzi, precum și facturile medicale sau chiriile plătite instituțiilor publice.

În Belgia, pentru achizițiile de bunuri și servicii, plafonul de utilizare a numerarului în tranzacțiile dintre persoane juridice este de 3000 de euro. Prin lege, achiziția de bunuri imobiliare și de fier vechi cu numerar este interzisă între persoane juridice, iar dacă o persoană fizică propune spre vânzare unei persoane juridice un obiect sau serviciu, acesta se poate tranzacționa cu numerar doar în limita a 500 de euro, compania care cumpără având obligația legală să verifice identitatea vânzătorului.

În Portugalia, plățile cu o valoare de 3.000 de euro sau mai mult nu pot fi efectuate în numerar. Legea portugheză conține, de asemenea, următoarele reglementări separate: pentru o persoană supusă impozitului pe venit sau pe profit în Portugalia, plățile în numerar de 1.000 de euro sau mai mult nu sunt permise, dacă plata este efectuată de un consumator care nu are reședință în Portugalia, plățile în numerar sunt interzise doar de la o sumă de 10.000 de euro sau mai mult, iar taxele pot fi plătite în numerar în limita sumei de 500 de euro.

Consiliul European a convenit asupra unui regulament de combatere a spălării banilor (AML) și o nouă directivă (AMLD6) menită să protejeze cetățenii UE și sistemul financiar al uniunii împotriva finanțării terorismului. Directiva include și o limită a plăților în numerar care depășește 10.000 de euro. Statele membre vor avea însă flexibilitatea de a impune o limită maximă mai mică dacă doresc.

Directiva, atunci când va fi introdusă, este menită să consolideze în mod semnificativ normele existente împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, care impun întreprinderilor și persoanelor fizice să verifice identitatea și trecutul financiar și juridic ale clienților, pentru tranzacțiile în numerar de peste 10.000 euro.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...