Jocurile Olimpice, la prima editie moderna - 1896

Anul acesta are loc a 116-a editie a jocurilor olimpice de vara moderne, dupa ce traditia antica a fost reluata in 1896, la initiativa istoricului si pedagogului francez Pierre de Coubertin.

Trebuie sa recunoastem uriasa diferenta dintre grandoarea Jocurilor Olimpice de astazi si ceea ce au reusit initiatorii in 1896, cu mijloacele de atunci privind comunicatiile, baza materiala, disponibilitatile financiare, interesul, dar si prejudecatile inerente.

Este interesant totusi ca ceea ce l-a indemnat pe Pierre de Coubertin sa reconsidere vechile traditii ale Greciei antice a fost dorinta de a insufla in societate ideea de "spirit olimpic". Sintagma vizeaza comportamentul participantilor in modul pe care astazi il numim "fair play", o concurenta loiala si fara vrajba, fara atacuri la persoana, fiecare fiind pregatit sa-si recunoasca infrangerea cu demnitate.

Ma intreb retoric daca reprezentantii de vaza ai societatii antica stiau sa traga concluziile comportamentului nobil al sportivilor, sau se dadeau si atunci in spectacol, ca si acum, expunandu-si manierele penibile in fata celor care trebuiau sa-i respecte.

Jocurile Olimpice din 1896 au fost reluate, cum era de asteptat, la Atena, iar astazi poate ne-ar veni greu sa ne formam o imagine corecta despre cum s-au desfasurat ele. Cele de mai jos incearca sa retina cateva aspecte.

Participantii si spectatorii

Participarea a fost, bineineles, modesta. Desi intentia fusese facuta publica in multe tari, sportivii n-aveau bani pentru o asemenea excursie, Atena avea capacitate limitata de cazare iar autoritatile lumii erau departe de a intelege importanta evenimentului.

Majoritatea participantilor si a spectatorilor erau elevi, dintre localnici, americani din SUA sau cativa curiosi din tarile europene. Numai Statele Unite si Ungaria (din cadrul Austro-Ungariei) au fost in stare sa trimita loturi complete.

Primul campion olimpic din istoria moderna a fost consemnat americanul James Connolly, a carui performanta s-a inregistrat la triplul salt.

Cu privire la participare, informatiile sunt confuze. Presa timpului se lauda cu 20.000 de spectatori dar un studiu publicat recent in America sustine ca nu erau mai mult de o mie - cifra care pare mult mai realista, tindand seama de conditiile existente.

Controverse privind limba oficiala

Engleza si franceza sunt astazi limbile oficiale ale Jocurilor Olimpice. In 1896 insa, organizatorii, fara sa-si puna prea multe probleme, au tiparit programul jocurilor doar in franceza. In acelasi timp, o companie privata a multiplicat si o editie in limba engleza. Ulterior, s-a publicat si o versiune in limba germana.

Ideea de a declara sau a nu declara o limba oficiala in desfasurarea jocurilor a starnit controverse, legate de numarul participantilor, de performantele lor si chiar de locul unde urmau sa se desfasurare alte editii ale J.O. Abia in 1898, s-a convenit ca limbile oficiale sa fie franceza si engleza, reglementare respectata chiar si astazi.

In 1986, femeile nu au participat la J.O.

Desi practicarea spoturilor le era permisa femeilor, in tara lor, la Jocurile Olimpice din 1896 nu au fost admise, considerand ca asemenea nonconformism ar putea compromite tinuta manifestarii. Totusi, la urmatoarea editie, dupa 4 ani, s-a revenit asupra masurii si astfel, in anul 1900, la un total de 997 participanti, s-au inregistrat 22 femei, reprezentand aproximativ 2%.

Trebuie retinut insa ca nu orice sport era considerat potrivit pentru a fi accesibil femeilor, ele luand parte la tenis, navigatie, crichet, golf si echitatie.

La Olimpiada din 2008, de la Beijing, au participat 42% femei, iar in acest an, la Londra, in lotul Statelor Unite figureaza mai multe femei, decat barbati.

La J.O. de la Londra, din acest an, este pentru prima oara cand toate tarile participante, fara exceptie, sunt reprezentate si de femei. Aceasta premiera include tari ca Arabia Saudita, Qatar si Brunei, care si-au trimis participantele, fara sa renunte la unele traditii proprii, privind tinuta.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...