Marile discrepanțe ale salariilor bugetarilor. Angajații la stat au început anul electoral 2024 fie cu creșteri incerte, fie cu proteste în stradă

Aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul bugetar vor avea parte majorări salariale de 5% începând cu anul 2024. Pentru cadrele didactice, aceste majorări vor fi chiar mai substanțiale, ajungând în medie la 20% potrivit unei ordonanțe de guvern publicate în decembrie.

Salariile demnitarilor vor rămâne constante, menținându-se la nivelul din decembrie 2023, susține ultimul act normativ votat de guvernanți. Cu toate acestea, situația generală din sectorul bugetar este una tensionată.

Deși există inițiative legislative pentru a se interveni mai mult pe salariile angajaților la stat și a se reechilibra decalajele existente, precum cele legate de angajații instituțiilor de cultură, muzeelor și bibliotecilor care ajung uneori să fie remunerați sub nivelul salariului minim pe economie, anul 2024 a debutat cu probleme grave în sistemul de sănătate odată cu scăderea veniturilor pe pacient a medicilor de familie și celor angajați în policlinici de stat.

Situația se va complica și mai mult odată cu posibile reduceri salariale și pentru angajații din sistemul vamal, Ministerul de Finanțe și alte sectoare, care au exprimat nemulțumiri prin proteste.

Creșterea salarială de 5% pentru bugetari a intrat în vigoare de la începutul anului 2024, urmând decizia Guvernului de a adopta Ordonanța "Trenuleț", care stipula această majorare pentru toți angajații din sectorul bugetar, cu excepția demnitarilor.

Unele salarii îngheață, altele sunt tăiate

În ce privește categoriile de bugetari care vor beneficia de majorări salariale în 2024, aceste creșteri de 5% nu se vor aplica universal tuturor angajaților statului. Guvernul a hotărât ca acei bugetari care au primit majorări în 2023 să nu beneficieze de creșteri suplimentare de la 1 ianuarie. Așadar, angajații din Justiție, de la Casa Națională de Sănătate, din Vămi și Trezorerii, precum și cei din ANAF și Ministerul Finanțelor, nu vor primi majorarea de 5% în 2024.

Chiar dacă edilii au avut o majorare salarială de 10% în cursul anului, Guvernul a decis totuși o nouă creștere de 5% și pentru ei începând cu 1 ianuarie, în timp ce pentru alte categorii de bugetari care au primit majorări în 2023, salariile vor fi înghețate, conform noii ordonanțe. În schimb, indemnizațiile demnitarilor, care ar fi trebuit indexate, vor rămâne la nivelul din decembrie 2023.

Pentru anul 2024, Guvernul a anunțat și că se va suspenda organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor specifice și unice. Există, totuși, o posibilitate ca, printr-un memorandum aprobat în cadrul unei ședințe a Guvernului, să se autorizeze organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea acestor posturi în instituțiile și autoritățile publice.

OUG nr. 128 – mirajul celor 20% în plus pentru învățământ

OUG nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară a fost publicată în primele zile ale anului și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Actul normativ aduce cu sine o creștere salarială de 20% pentru circa 350.000 de persoane din sistemul național de învățământ, care ar urma să fie implementată în două tranșe în anul 2024: prima de la 1 ianuarie și a doua de la 1 iunie. Această măsură ar avea un impact bugetar estimat la șase miliarde de lei, potrivit notei de fundamentare care a însoțit proiectul de OUG, arată avocatnet.ro.

Noua ordonanță vine cu o nouă anexă la Legea 153/2017 pentru personalul de învățământ și mai prevede o referire specială la personalul administrativ/nedidactic, una pentru personalul didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor și pentru personalul din instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educației:

„Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor centrale universitare, personalul Bibliotecii Naționale a României și Bibliotecii Academiei Române, precum şi pentru celelalte categorii de funcţii prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare și Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare şi care îşi desfăşoară activitatea în sistemul naţional de învăţământ și care nu se regăsesc în anexa prevăzută la art.I, se majorează cu 8% față de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 față de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023”.

„Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul administrativ/nedidactic din sistemul național de învățământ, se majorează începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 250 de lei față de nivelul salariilor de bază la gradația 0 de vechime în muncă, din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 450 de lei începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 față de nivelul salariilor de bază la gradația 0 de vechime în muncă din luna decembrie 2023”.

„Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază ale personalului din instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educației, altul decât cel prevăzut la alin (1) și (2), se majorează cu 8% față de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 față de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023”.

Pentru învățământul preuniversitar, creșterile variază între 19,4% și 20,5%, în timp ce pentru directorii și directorii adjuncți se prevede o creștere brută medie totală de peste 36%. În sectorul universitar, majorările fluctuează între 15% și 21%, iar pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, creșterea este de 15,5%, respectiv 15%.

În timpul briefingului de presă ulterior ședinței de Guvern în care a fost adoptată această ordonanță, ministrul educației nu a știut să răspundă la întrebarea legată de acordarea sporului de doctorat în 2024, potrivit sursei citate.

Guvernul încearcă și mai multe măriri prin noi proiecte de lege

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a făcut publică inițiativa sa de a propune o lege care să asigure angajaților din muzee și biblioteci un sistem de salarizare echivalent cu cel din domeniul educației. Aceasta a subliniat că există angajați în muzee care primesc un venit inferior salariului minim.

În cadrul unei apariții la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, Turcan a menționat că a elaborat o lege specifică pentru salarizarea în sectorul cultural, potrivit România TV.

„Împreună cu partenerii din domeniu, partenerii sociali, am creat o variantă de lege a salarizării pentru domeniul cultural pe care am înaintat-o Ministerului Muncii. A fost şi acceptată şi avem şi garanţia că ea se va regăsi în noua lege a salarizării. În primul rând, stimulăm debutanţii astfel încât dacă termini o facultate vocaţională, să fii motivat să activezi în domeniul cultural. Am redus din inechităţile dintre industria de spectacole şi muzee sau biblioteci, alte instituţii culturale”, a afirmat Raluca Turcan.

Raluca Turcan a fost întrebată cam la cât s-ar ridica salariul unui debutant: „Depinde. Pentru că acum avem inflaţia. E riscant pentru mine să dau cifre, însă certitudinea este că a fost acceptată de toţi reprezentanţii domeniului cultural această variantă. Am reaşezat puţin coeficienţii, astfel încât să fie stimulaţi cei care intră în activitate. S-a întâmplat un lucru foarte bun în România, şi anume salariile din domeniul educaţiei au crescut. Există însă şi o vulnerabilitate pentru alte domenii, şi anume că există instituţii care la aceeaşi pregătire, aceeaşi profesie în sistemul educaţional, angajaţii beneficiază de salarii mai mari, în timp ce aceleaşi instituţii acreditate în domeniul cultural, de exemplu, au salarii angajaţii mai mici”, a răspuns ministrul Culturii.

Medicii de familie și cei angajați în policlinici se pregătesc să protesteze în stradă

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparenţă decizională săptămâna trecută valoarea punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară şi valoarea punctului pe serviciu în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate. Valoarea punctelor calculată de CNAS este următoarea: pentru punctul per capita – 7,7 lei; pentru punctul pe serviciu medical în asistenţa medicală primară – 6,2 lei; pentru punctul pe serviciu medical în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate – 3,3 lei.

Ca răspuns la măsurile anunțate, medicii de familie din mai multe județe au anunțat că protestează în stradă, luni, 15 ianuarie. Medicii spun că această măsură le va reduce salariile chiar și cu 30%. Astfel, luni dimineață, membrii Patronatului Medicilor de Familie din Timiș vor picheta sediul Casei Județene de Asigurări de Sănătate.

„Solicităm public revenirea fără întârziere la tarifele stabilite pentru ultimul trimestru din 2023 şi încheierea de acte adiţionale pentru tot anul 2024 pe actualele valori de punct”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti.

Reprezentanții medicilor susțin că publicarea în transparenţă decizională la CNAS a proiectului de norme ale contractului – cadru pentru 2024, prin care sunt propuse valori mult scăzute ale serviciilor pentru medicina de familie şi medicina din ambulatoriu, are drept consecinţă imediată scăderea drastică a veniturilor cabinetelor după 1 februarie 2024. „Împreună cu modificările fiscale suplimentare şi împovărătoare aşteptate în anul 2024, creşterea inflaţiei şi introducerea de noi mecanisme de control şi sancţiuni, acestea vor genera scăderi de până la 50% ale valorilor facturilor cabinetelor noastre, ceea ce va duce asistenţa medicală primară şi pe cea din ambulatoriul de specialitate la un pas de colaps”, susţin medicii de familie, potrivit Economica.net.

Potrivit acestora, în urma modificărilor multe cabinete se vor închide, activitatea celor rămase se va reduce considerabil pentru a face faţă cheltuielilor.

„Astăzi vorbim despre decimarea unui segment important medical, prin scăderea veniturilor cabinetelor de medicina familiei la jumătate, o decizie fără precedent în istoria României pentru o categorie profesională! Recent, prim-ministrul României a făcut referire la medicii de familie ca fiind o categorie profesională lipsită de seriozitate, prin aceasta demonstrând nu doar lipsa de respect faţă de munca acestora, dar şi o profundă necunoaştere a felului cum funcţionează sistemul de sănătate din România şi mecanismele de plată în medicina primară, mecanisme care ne-au fost impuse încă de la începuturile reformei, fără nicio consultare. Domnia sa a afirmat că „este corect să-i plătim mai bine pe medicii care muncesc serios! Adică serviciile prestate efectiv să primeze în faţa plăţii pe liste de pacienţi, adică pentru nişte nume puse pe o hârtie!”, mai spun reprezentanţii medicilor de familie.

Conform comunicatului, deficitul de medici a ajuns la „cote de dezastru”, în condiţiile în care „mai bine de 4.000 de colegi” au plecat să îşi practice profesia în alte ţări europene.

Situația este cu atât mai tensionată cu cât sindicatele din sănătate au participat la negocieri cu Guvernul în luna decembrie pentru a obține măriri salariale care nu s-au soldat cu succes. Sindicaliștii din sănătate au amenințat cu proteste în 2024 dacă situația nu va fi remediată încă de pe atunci, înainte ca veniturile medicilor de familie să fie reduse.

Ce înseamnă OUG nr. 128/2023 pentru personalul din administrația publică

OUG 128 are ca obiectiv principal armonizarea salariilor dintre funcționarii publici și personalul contractual din diferite servicii publice deconcentrate, precum cele ale unor ministere și instituții publice, cu cele din administrația publică centrală. Această ordonanță include instituții precum Casa Națională de Pensii Publice și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar și sectoare din domeniile sănătății, culturii și agriculturii.

Mai mult, ordonanța stabilește că salarizarea funcționarilor publici și a personalului contractual din instituțiile prefectului va fi ajustată la nivelul celor din Secretariatul General al Guvernului. Diferențele de salariu vor fi aplicate în două etape egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, bazându-se pe salariul de bază din decembrie 2023, fără a depăși plățile făcute la niveluri superioare.

Un element nou adus de OUG 128 este introducerea în Legea salarizării bugetare a unor prevederi pentru personalul corpului controlorilor delegați de la Ministerul Finanțelor. Aceștia, în exercitarea activităților de control financiar preventiv conform fișelor de post, vor beneficia de o majorare salarială de până la 25%, calculată în funcție de timpul alocat acestor activități. Criteriile pentru această majorare vor fi stabilite printr-un ordin al Ministrului Finanțelor.

Alte categorii de bugetari care vor primi creșteri salariale sunt angajații APIA, urmare a negocierilor dintre reprezentanții sindicali, prim-ministrul și ministrul Agriculturii, care au dus la egalizarea salariilor începând cu ianuarie 2024.

Valorile sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și ale altor componente ale pachetului salarial, conform legii, parte a salariului brut lunar sau a soldelor lunare pentru personalul finanțat din fonduri publice, vor rămâne la nivelul stabilit în decembrie 2023.

În ceea ce privește orele suplimentare, o nouă reglementare specifică că acestea vor fi compensate exclusiv prin acordarea de timp liber corespunzător, aplicabil atât personalului de execuție, cât și celui de conducere din sectorul bugetar, pentru munca efectuată peste programul normal, în zile de odihnă săptămânală, sărbători legale și alte zile nelucrătoare conform reglementărilor existente.

Global, Guvernul pare să se afle la un punct de confluență între o încercare susținută de a mulțumi alegătorii într-un an deosebit de important pentru continuitatea politică a celor aflați la putere, mitigând simultan atât vechile nemulțumiri salariale ale sectorului bugetar cu presiunile inflaționiste și situația stringentă a economiei la nivel macro.

Mai mult, Guvernul mizează și pe o nouă majorare a salariului minim brut de la 3.300 lei brut la 3.700 lei de la 1 iulie 2024, menținându-se până atunci facilitatea de 200 lei scutiți de taxe din salariu minim brut. De menționat este faptul că, în dialogurile susținute cu mediul de afaceri, guvernul a propus menținerea salariului de 3.700 lei inclusiv pentru salariații din agricultură și industria alimentară, și menținerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajații din sectorul construcțiilor în 2024.

Potrivit declarațiilor prim-ministrului Marcel Ciolacu din luna decembrie 2023, acesta a luat decizia de a nu majora salariul minim de la începutul anului pentru a asigura „șase luni de predictibilitate mediului de afaceri”.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...