Invitatii Ziare.com Stefan Vlaston: Scoala romaneasca nu este mediu atractiv de invatare

Din cand in cand apar in spatiul public informatii care dau dimensiunea esecului scolii romanesti.

- 2,5 milioane absente nemotivate doar in Bucuresti in primul trimestru al anului scolar (numarul real este mult mai mare),

- dezastru la bacalaureat,

- ultimele locuri in clasamentele internationale credibile,

- zilnic acte de violenta in scoli,

- prapastia dintre scoala si piata muncii,

- fonduri cheltuite aiurea, pentru ca doar 20% dintre absolventii de facultate sa-si gaseasca un job in specializarea urmata.

Scoala romaneasca este "ineficienta, nerelevanta, inechitabila si de slaba calitate", asa caracteriza sistemul romanesc de invatamant raportul comisiei prezidentiale conduse de Mircea Miclea. "Exista insule de excelenta intr-o mare de mediocritate", constata acelasi raport.

Analiza si propunerile comisiei si apoi Legea Educatiei Nationale pusa in opera de ministrul Funeriu reprezentau premisele unei schimbari de substanta in scoala romaneasca, din pacate oprite de actuala guvernare, inainte de a-si produce efectele.

Ne-am intors la nocivul fenomen al "fabricilor de diplome", la prapastia dintre scoala si piata muncii prin ignorarea scolii profesionale si existenta unui singur traseu educational, cel liceal.

Cum de calitatea sistemelor de educatie si formare profesionala depinde competitivitatea economiei, problema acestora este prea importanta pentru a fi ignorata de media si puternicii zilei.

Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, anunta periodic masuri care mai de care "revolutionare": sa nu se mai puna note la unele materii, sa se faca mai mult sport, ba chiar teatru si film, sa se faca mai multa educatie pentru sanatate si risc. Aceste propuneri si altele raman simple vorbe, fara o modificare de fond si substanta a scolii romanesti.

Mediul atractiv de invatare ("sa venim cu drag la scoala") preocupa toate sistemele educationale din Europa si din lume. Unele au ajuns la un stadiu apropiat de acest deziderat si pot fi luate de exemplu pentru sistemul nostru.

Curriculumul scolar

Daca ramanem cu el incremenit in paradigma comunista, sigur ca nu mai reprezinta o atractie pentru elevi. Pentru ca nu raspunde cerintelor din piata muncii, nu este adecvat noilor realitati economice, sociale, de globalizare a pietelor de tot felul. Daca elevii vad ca lucrurile invatate la scoala nu-i ajuta sa-si gaseasca un job bine platit la absolvire, de ce sa mai vina la scoala?

Am iesit si din paradigma "diplomele sunt conditii necesare si suficiente pentru intrarea in piata muncii". Angajatorii privati nu sunt impresionati de diplome, acum cand stiu cum se obtin, fara sa aiba acoperire in competente si cunostinte.

Nu suntem in stare, de 23 de ani, sa construim un nou curriculum, adecvat contextului in care traim. Atunci sa nu ne miram ca lipsesc elevii de la scoala!

Singurul traseu educational existent, cel liceal, si cu scoala profesionala abia reinfiintata dar tinuta sub embargou, la secret, ii obligam pe toti elevii sa invete integrale, derivate, fizica cuantica, critica literara.

Si pe viitorii muncitori calificati, sportivi, balerini, muzicieni, pictori. Ca asa a decis Ecaterina Andronescu. Sa explice domnia sa atunci de ce chiulesc elevii de la scoala.

De ce o ora de sport nu poate fi dedicata dansului, de ce nu se renunta la o parte din componenta conceptual-teoretica in favoarea celor aplicative, interdisciplinare, generatoare de invatare continua?

Sa nu fi aflat ministrul Educatiei ca pilonii educatiei sunt: a invata sa stii, sa faci sa fii, sa traim impreuna?

Greu de explicat cum am ajuns aici si de ce nu putem iesi din fundatura.

Calitatea educatorilor

Nu va ajunge niciodata la nivelul cerut de societate fara motivatia salariala. Pana cand profesorii nu vor fi platiti strict in functie de performanta si rezultatele muncii, vor functiona in paradigma "foloase maxime cu eforturi minime". Circumstanta agravanta, venim dupa 60 de ani in care cultul muncii si al lucrului bine facut a fost sistematic anihilat. Daca o fi existand vreodata.

Exista acum posibilitatea utilizarii aplicatiilor informatice, decizia parintilor in Consiliile de Administratie ale scolilor (din care tocmai ce au fost izgoniti), care sa masoare, eventual prin cuantificarea "progresului scolar" al elevilor, performanta fiecarui cadru didactic.

Iar salarizarea, avansarea in cariera, accederea la functii de conducere sa se faca strict in functie de aceste evaluari obiective, decise de computere, fara influenta umana.

In folclorul scolar se "stie" care sunt scolile si profesorii, invatatoarele, performante. Urmeaza batalia pentru inscrierea micutilor la scoli generale si invatatoare foarte bune. Doar autoritatea care conduce invatamantul nu stie, nu vrea sau nu este interesata sa stie. Cine pierde? Noi toti, societatea, economia.

Managementul scolar

Cat timp managerii scolari, directori si inspectori, vor fi selectati din clientela politica a partidelor aflate la guvernare, nici gand sa avem vreun progres in scoli. Pentru ca acestia sunt obligati sa satisfaca interese de partid, inclusiv economice, nici gand sa aiba competente si interes pentru calitatea proceselor de invatare.

In vara anului 2012 au fost schimbati 5.000 de directori de scoli si toti inspectorii generali. Cu oameni ai actualei Puteri, care trebuiau rasplatiti pentru eforturile din campania electorala si de la referendum.

Absenta competitiei intre scoli, inclusiv private

A existat o prevedere salutara in Legea Educatiei Nationale, anihilata si ea in prezent: finantarea de la stat urmeaza elevul, inclusiv in invatamantul privat. Nu conta forma de proprietate, doar calitatea actului didactic, decisa de parinti, nu de altcineva.

Scolile cu o prestatie precara ar fi ramas fara elevi, adica fara bani, fara salarii si s-ar fi luat de ganduri, cum sa faca sa-si creasca performanta prestatiei, sa atraga elevi, deci bani.

Actuala Putere a considerat ca masura e prea "capitalista" si a revenit la finantarea egalitarista, comunistoida, inclusiv la salarizarea fara vreo legatura cu nivelul prestatiei la catedra.

Violenta in scoli

In parte este rezultatul dezinteresului cadrelor didactice de a adopta masuri profilactice. Elevii sunt lasati singuri in scoala, atunci cand lipsesc cadre didactice, nu sunt ocupati si preocupati cu lucruri placute, interesante, atractive.

Violenta nu poate fi total eradicata, dar redusa ca amplitudine, da. Cu ajutorul psihologilor din scoli, care primesc salarii exact pentru acest lucru, o mai buna legatura cu parintii, cartele de acces in scoala, informarea parintilor la inceputul unor comportamente deviante, eventual transferul la scoli profesionale.

Frustrarile rezultate din mediul neatractiv de invatare constituie o cauza majora a violentei din scoli.

Este greu sa rezumi in cateva pagini un proces asa de complicat, care implica patru milioane de elevi si studenti si jumatate de milion de angajati.

Sistemele educationale si de formare sunt, adevarat, inertiale si conservative, dar contribuie decisiv la progresul si bunastarea unei natiuni, deci nu pot fi lasate in ignorare.

Sectiunea de invitati a Ziare.com gazduieste o serie de editoriale scrise de personalitati ale vietii publice din Romania.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...