Peste 68% din fauna salbatica a pierit in mai putin de 50 de ani

Omenirea a pierdut peste doua treimi din populatiile sale de animale salbatice in mai putin de 50 de ani, in principal din cauza activitatilor umane, au avertizat joi reprezentantii World Wide Fund for Nature (WWF), care au evidentiat pericolele pe care aceste extinctii le au asupra viitorului speciei umane, informeaza AFP.

Intre 1970 si 2016, 68% din fauna salbatica a disparut, potrivit Indicelui planetei vii, un indicator de referinta publicat la fiecare doi ani de catre WWF. Cauza principala este distrugerea habitatelor naturale, in special pentru a face loc agriculturii, o tendinta care risca sa favorizeze noi pandemii precum cea de COVID-19 prin punerea in contact a oamenilor cu animalele, favorizand astfel transmiterea virusurilor intre specii.

Acel indice, calculat in colaborare cu Zoological Society of London, a luat in considerare circa 4.000 de specii de vertebrate, repartizate in 21.000 de populatii de animale din lumea intreaga. Indicele inregistreaza o noua accelerare a scaderii biodiversitatii, care se stabilise la 60% conform precedentului raport din 2018 (perioada 1970-2014).

"De 30 de ani, vedem cum aceasta scadere accelereaza si acest lucru continua in directia gresita", a declarat Marco Lambertini, directorul WWF. "Asistam la distrugerea naturii de catre omenire (...) De fapt, este vorba despre un ecocid", a adaugat el.

"Eroare de sistem"

Totul se intampla "cu viteza fulgerului in raport cu milioanele de ani de cand numeroase specii traiesc pe aceasta planeta". Potrivit lui Marco Lambertini, rezultatul este acesta: "Toti indicatorii de pe planeta noastra se afla pe rosu si afiseaza mesajul: eroare de sistem".

Pentru ca, de 50 de ani, "lumea noastra a fost transformata de o explozie a comertului mondial, a consumului si a cresterii populatiei umane", au subliniat autorii raportului. Insa aceste schimbari, mai ales despaduririle in scopuri agricole, "au avut un cost urias asupra naturii", iar omenirea isi depaseste de acum in fiecare an "bugetul sau biologic", consumand mai mult decat capacitatile de regenerare ale Terrei.

Se adauga si efectele asteptate ale modificarilor de clima, care schimba la randul lor habitatele naturale si "pun pana la 20% din speciile salbatice in pericol de extinctie pana la sfarsitul secolului XX". Este cazul liliecilor vegetarieni, cunoscuti si sub numele de "vulpi zburatoare", unii dintre cei mai mari lilieci din lume, ale caror populatii au scazut dramatic in Australia din cauza secetelor si a caniculelor recurente.

Pierderile urca pana la 84% pentru speciile de apa dulce (pesti, pasari, amfibieni si mamifere). Anumite regiuni platesc un tribut deosebit de greu: zonele tropicale din America Centrala si Latina se confrunta cu o scadere de 94%.

"Vestea cea buna printre toate aceste vesti proaste este aceea ca am inceput sa intelegem" ca aceasta situatie nu poate continua la nesfarsit, a adaugat directorul WWF.

Raportul "Planeta vie" este insotit in acest an de o raza de speranta, odata cu publicarea simultana a unui studiu realizat in colaborare cu 40 de ONG-uri si institute de cercetare.

Intitulat "Inversarea curbei" si publicat joi in revista Nature, studiul realizeaza modele computerizate pentru o serie de scenarii de actiuni posibile, pentru conservarea naturii si a speciilor, dar si pentru reducerea amprentei de carbon a productiei agricole si a consumului uman, mai ales pentru produsele provenite din fermele de animale.

Inversarea declinului

"Cel mai ambitios aspect, care combina toate aceste interventii, ne permite sa estimam ca este posibila inversarea declinului biodiversitatii pana in 2050", a explicat David Leclere, cercetator la Institutul international de analiza sistemelor aplicate (IIASA), principalul autor al studiului.

Aceasta strategie "integrata" (ce actioneaza pe mai multe paliere) permite, intre altele, conform cercetatorilor, evitarea efectelor secundare negative, precum cresterea preturilor pentru marfurile alimentare, similare celor care au declansat "revoltele foamei" in anumite regiuni ale lumii in ultimul deceniu.

Scenarii care actioneaza doar pe unul sau doua paliere vor permite unor regiuni sa inverseze curba descendenta, insa mai tarziu, sau sa minimalizeze pierderile.

Insa exista chestiuni urgente, a insistat David Leclere. "Orice intarziere in demararea actiunilor va determina noi pierderi ale biodiversitatii". Or, ecosistemele au "puncte de neintoarcere", dincolo de care nu mai pot sa isi revina. Iar o specie care dispare face acest lucru "pentru totdeauna".

In contextul in care mai multe mari reuniuni internationale dedicate biodiversitatii urmeaza sa aiba loc in 2021 (dupa ce au fost amanate din cauza pandemiei de coronavirus), directorul WWF a cerut "semnarea unor acorduri ambitioase, cu angajamente ferme si cu obiecte tangibile".

Amenda uriașă primită de un bărbat care a vrut să abandoneze trei căței pe un teren viran

A vrut să abandoneze trei căței pe un câmp și s-a ales cu o amendă uriașă. Un bărbat din comuna vrânceană Pufeşti va scoate din buzunar nu mai puțin de 12.000 de lei după ce a fost...

Pierdere grea pentru Manchester City în lupta pentru titlu. Ce meci important va rata vedeta Haaland

Manchester City, campioana en-titre a Angliei, nu se va putea baza pe vedeta Erling Haaland în meciul de joi cu Brighton, din Premier League, a anunţat miercuri antrenorul Pep Guardiola, scrie...