Analiza unui expert din Washington Post: Dictatura lui Trump devine din ce în ce mai inevitabilă

Să încetăm cu iluzii și să ne confruntăm cu realitatea crudă: există o cale clară către dictatură în SUA și se scurtează pe zi ce trece. În 13 săptămâni, Donald Trump va deveni candidatul la președinție din partea Partidului Republican. Potrivit sondajului RealClearPolitics (pentru perioada 9-20 noiembrie), Trump conduce în fața celui mai apropiat concurent al său cu 47 de puncte, iar restul candidaților la un loc - cu 27 de puncte.

Ideea că nu va fi ales la alegerile generale este o prostie. Conform celor mai recente sondaje, el este fie la egalitate, fie este în fața președintelui Joe Biden, ceea ce face ca existența altor concurenți republicani să fie lipsită de sens.

„Faptul că mulți americani ar prefera alți candidați, despre care înțelepții politici precum Karl Rove vorbesc atât de mult, va deveni în curând irelevant atunci când milioane de alegători republicani aleg un bărbat pe care se presupune că nimeni nu-l dorește”, scrie într-un articol pentru Washington Post istoricul și expertul Brookings Institution Robert Kagan.

El subliniază că americanii trăiesc de mai multe luni într-o lume a autoînșelăciunii, bogată în posibilități imaginare. Poate va fi Ron DeSantis, poate Nikki Haley. Poate că în urma nenumăratelor acuzații la adresa lui Trump va fi sprijinit doar alegătorii republicani marginali. O astfel de speculație plină de speranță a permis societății să fie pasivă ca de obicei, fără a întreprinde nicio acțiune dramatică pentru a schimba cursul, sperând și așteptând să se întâmple ceva. La fel ca oamenii într-o barcă pe un râu, americanii știu de mult că o cascadă este în față, dar presupun că se va găsi cumva o cale către țărm înainte ca barca să cadă în abis. Dar acum acțiunile necesare pentru a ajunge la țărm par din ce în ce mai dificile, dacă nu imposibile.

Cu excepția vreunui miracol, Trump va fi în curând candidatul republican la președinție

Faza gândirii magice s-a încheiat. Cu excepția vreunui miracol, Trump va fi în curând candidatul republican la președinție. Când se va întâmpla asta, va avea loc o schimbare rapidă și dramatică a dinamicii puterii politice în favoarea lui. Până acum, republicanii și conservatorii s-au bucurat de libertate relativă de a-și exprima sentimentele anti-Trump, de a vorbi deschis și pozitiv despre candidații alternativi și de a critica comportamentul trecut și prezent al lui Trump.

Donatorii care îl consideră neplăcut pe Trump au fost liberi să-și aloce banii pentru a-și ajuta rivalii. Republicanii din establishment nu au ascuns speranța lor de a-l demite pe Trump și, astfel, de a-l scoate din ecuație fără a fi nevoiți să i se opună. Toate acestea se vor încheia odată ce Trump va câștiga în Super Marți. Voturile sunt moneda puterii în sistemul nostru, urmate de bani, iar prin această măsură Trump va fi în curând mult mai puternic decât este acum. Timpul de a căuta alternative se apropie de sfârșit. Următoarea etapă este atunci când oamenii ajung la urne ”, scrie Kagan.

Donatorii încep să treacă de la alți concurenți la Trump

De fapt, această nouă fază a început deja. Pe măsură ce alegerea lui Trump drept candidat devine inevitabilă, donatorii încep să treacă de la alți concurenți la el. Decizia recentă a rețelei politice Koch de a o susține pe Nikki Haley este puțin probabil să schimbe această traiectorie. Pentru că, dacă Trump va fi candidatul la președinție al partidului, merită să treci devreme la el, în timp ce el este încă recunoscător pentru dezertori. Chiar și donatorii anti-Trump ar trebui să se întrebe dacă ar fi mai bine să-l evite pe omul care are toate șansele să devină următorul președinte al Statelor Unite.

Vor pune directorii corporațiilor în pericol interesele acționarilor lor doar pentru că ei sau soțiile lor îl urăsc pe Trump? Nu este de mirare că oamenii cu mulți bani în joc vor fi primii care vor tresări”, se spune în articol.

Restul Partidului Republican va urma rapid. Recentul apel al lui Rove adresat alegătorilor la alegerile primare să voteze pentru oricine, în afară de Trump, este ultimul astfel de apel pe care americanii îl vor auzi de la cineva care are încă un viitor în partid. Chiar și într-o campanie normală, diviziunile intra-partid încep să dispară odată ce primarele stabilesc un câștigător clar. Majoritatea candidaților de frunte i-au promis deja sprijinul lui Trump dacă acesta devine nominalizat, chiar înainte de a câștiga un singur vot la primare. Nu se poate decât să se întrebe care va fi reacția lor în Super Marți. Cei mai mulți dintre candidații care candidează împotriva lui se vor aduna la el, concurând pentru favoarea lui. După Supermarți, nu va exista o cale mai sigură și mai scurtă către președinție pentru un republican decât să devină un aliat ferm al unui bărbat care va împlini 82 de ani în 2028. În cadrul alegerilor preliminare pentru desemnarea candidatului republican la preşedinţia SUA votează 10 state americane.

Republicanii care s-au luptat să supraviețuiască erei Trump combinând încercările de a-i atrage pe cei cărora îl displace cu declarații constante de loialitate față de el vor încheia spectacolul. Dacă azi un cuvânt rău despre Trump este o afacere riscantă pentru republicani, va fi complet imposibil când va câștiga nominalizarea.

„Partidul va intra în modul de alegeri generale cu drepturi depline, subordonând totul campaniei prezidențiale. Care dintre republicani sau conservatori se vor opune apoi lui Trump? Colegiul editorial al Wall Street Journal a fost destul de îndrăzneț în opoziția față de Trump, dar va continua să facă acest lucru atunci când va deveni candidat la președinție și va apărea alegerea binară între Trump și Biden? Nu vor mai fi lupte interioare, ci doar confruntare, pe scurt, un tsunami de sprijin pentru Trump din toate părțile. Un câștigător este un câștigător”, scrie Kagan.

Iar câștigătorul, care are șanse serioase de a câștiga toată puterea pe care o poate deține în lume, va avea sprijin, indiferent cine este. Aceasta este natura puterii în orice moment și în orice societate.

Trump va deveni din nou obiectul central al atenției generale

Dar Trump va domina nu numai partidul său. El va deveni din nou obiectul central al atenției generale. Chiar și astăzi, mass-media abia se poate stăpâni să urmărească fiecare cuvânt și acțiune a lui Trump. Odată ce va primi nominalizarea, va plana asupra țării ca un Colos, iar fiecare cuvânt și gest al lui va fi cronicizat la nesfârșit. Deja astăzi, principalele instituții de presă, inclusiv Washington Post și NBC News, își unesc forțele cu avocații lui Trump pentru a obține o reflectare televizată a procesului său penal federal din Districtul Columbia.

Trump intenționează să folosească acest proces pentru a-și promova candidatura și a discredita sistemul de justiție american ca fiind corupt. Iar mass-media, care își servesc propriile interese, îl vor ajuta în acest sens, avertizează autorul.

Ca atare, Trump va intra în campania electorală la începutul anului viitor, cu un impuls susținut de resursele politice și financiare în creștere și de un partid din ce în ce mai coeziv.

Va crește puterea lui Biden în lunile următoare?

Se poate spune același lucru despre Biden? Va crește puterea lui Biden în lunile următoare? Se va aduna partidul lui în jurul lui? Anxietatea și îndoiala în rândul democraților, deja la un nivel înalt, vor continua să crească? Chiar și acum, președintele se luptă cu dezertări cu două cifre în rândul afro-americanilor și ale tinerilor alegători. Jill Stein și Robert F. Kennedy Jr. au lansat deja campanii independente, atacându-l pe Biden în mare parte din stânga populistă. Decizia senatorului Joe Manchin III de a nu candida pentru realegere în Virginia de Vest, ci de a lua în considerare o campanie prezidențială a unei terțe părți, ar putea fi potențial devastatoare. Coaliția democrată va rămâne probabil fracturată pe măsură ce republicanii se unesc și Trump își consolidează puterea.

Biden, după cum au subliniat unii, nu se bucură de beneficiile obișnuite de a fi în funcție. La urma urmei, Trump era de fapt deja președinte. Aceasta înseamnă că Biden nu poate pretinde, așa cum face de obicei un președinte în exercițiu, că alegerea adversarului său este un salt în necunoscut. Puțini republicani văd președinția lui Trump ca fiind anormală sau nereușită. În timpul primului său mandat, respectabilii „adulți” din jurul lui nu numai că i-au blocat unele dintre cele mai periculoase impulsuri, dar le-au și ascuns publicului. Până astăzi, unii dintre acești oficiali rareori vorbesc public împotriva lui. De ce ar trebui să fie alegătorii republicani împotriva lui Trump când cei care au lucrat cu el nu au nicio problemă cu el? Indiferent de ceea ce cred inamicii lui Trump, aceasta va fi o bătălie între doi președinți dovediți și legitimi.

Între timp, Trump se bucură de beneficiul obișnuit de a nu fi în funcție, și anume de absența oricărei responsabilități. Biden poartă pe umerii lui toate problemele lumii, la fel ca orice președinte în exercițiu, dar majoritatea președinților în exercițiu pot argumenta cel puțin că adversarul lor este prea lipsit de experiență pentru a-i fi încredințate aceste crize.

„Biden nu poate spune asta. Sub Trump, nu a existat nicio invazie pe scară largă a Ucrainei, nici un atac serios asupra Israelului, nicio inflație în galop, nicio retragere catastrofală din Afganistan. Este dificil să aduci argumente în favoarea inaptitudinii profesionale a lui Trump pentru cei care încă nu cred în ea”, se spune în articol.

Trump alergă împotriva sistemului. Biden este întruchiparea vie a sistemului

În plus, Trump are câteva avantaje neobișnuite pentru un candidat. Nici măcar Ronald Reagan nu avea Fox News și Președintele Camerei Reprezentanților în buzunar. Dacă vorbim despre avantaje structurale în viitoarele alegeri generale, atunci ele sunt de partea lui Trump. Și apoi mai este problema pentru care Biden nu poate face nimic: vârsta lui.

Trump are și un alt avantaj. Starea de spirit națională, cu mai puțin de un an înainte de alegeri, este una de dezgust bipartizan față de sistemul politic în ansamblu. Rareori în istoria americană haosul inerent democrației a fost atât de spectaculos. În Republica Germană de la Weimar, Adolf Hitler și alți agitatori au profitat de disputele partidelor democratice, de dreapta și de stânga, de bătălii nesfârșite pentru buget, de blocaje în parlament, de coaliții fragile și instabile. Alegătorii germani și-au dorit din ce în ce mai mult ca cineva să treacă peste toate acestea și să facă ceva. În același timp, nu a contat cine se afla în spatele paraliziei politice: dreapta sau stânga.

Astăzi, republicanii ar putea fi responsabili pentru disfuncția de la Washington și ar putea plăti pentru aceasta la urne. Însă Trump beneficiază de pe urma disfuncției pentru că este singurul care oferă un răspuns simplu – el însuși.

„La aceste alegeri, un singur candidat candidează pe o platformă de folosire a puterii fără precedent pentru a atinge obiectivele și respingând toate regulile. Din ce în ce mai mulți americani spun că își doresc asta. Trump alergă împotriva sistemului. Biden este întruchiparea vie a sistemului. De aceea Trump are un avantaj”, explică Kagan.

Toate acestea duc la extinderea fronturilor legale ale luptei lui Trump. Fără îndoială, Trump ar prefera să candideze fără să-și petreacă cea mai mare parte a timpului luptând să nu ajungă în închisoare. Cu toate acestea, în lunile următoare, Trump își va demonstra puterea neobișnuită în sistemul politic american.

Chiar înainte de a începe procesul, el se joacă cu judecătorii, obligându-i să încerce să-l reducă la tăcere, ignorând ordinele lor. Seamănă puțin cu King Kong, testând lanțurile de pe brațe, simțind că se poate elibera oricând dorește.

Îl vor arunca judecătorii pe presupusul candidat republican la închisoare pentru sfidarea instanței? De îndată ce devine clar că nu, atunci echilibrul de putere în sala de judecată și în întreaga țară se va schimba din nou în favoarea lui Trump. Rezultatul cel mai probabil al proceselor va fi acela de a demonstra incapacitatea sistemului judiciar american de a reține pe cineva ca Trump și, incidental, de a-și expune impotența ca element de descurajare dacă va deveni președinte. A-l acuza pe Trump că a încercat să răstoarne guvernul ar fi ca și cum l-ai acuza pe Cezar că a trecut Rubiconul și ar fi la fel de eficient. La fel ca Caesar, Trump deține o putere care transcende legile și instituțiile guvernamentale, bazându-se pe devotamentul personal neclintit al armatei sale de susținători.

Menționez toate acestea doar pentru a răspunde la o întrebare simplă: poate Trump să câștige alegerile? Răspuns: dacă nu se întâmplă ceva radical și imprevizibil, da, desigur că se poate. Dacă nu ar fi așa, Partidul Democrat nu ar intra în panică în privința perspectivelor sale”, scrie Kagan.

Dacă Trump câștigă alegerile, va deveni imediat cea mai puternică persoană care a ocupat vreodată această funcție

Nu numai că va deține o putere executivă americană enormă, dar o va face cu cele mai puține restricții ale oricărui președinte, chiar mai puține decât în ​​timpul primului său mandat.

Ce limitează aceste puteri? Răspunsul cel mai evident: instituțiile justiției, toate cele pe care Trump le-a contestat și le-a arătat neputința. Justiția, care nu l-a putut controla pe Trump ca persoană fizică, nu va putea să-l controleze mai bine atunci când va deveni președinte al Statelor Unite și își va numi propriul procuror general și toți ceilalți oficiali de rang înalt din Departamentul de Justiție. Trebuie doar să ne gândim la puterea unei persoane care a reușit să fie ales președinte, în ciuda acuzațiilor, aparițiilor în instanță și, poate, chiar și a condamnărilor. Se va supune măcar directivei Curții Supreme?

Îl va opri viitorul Congres? Președinții pot face multe în zilele noastre fără aprobarea Congresului, așa cum a demonstrat chiar și Barack Obama. Singurul instrument de influență al Congresului asupra președinților necinstiți, și anume demiterea și condamnarea, s-a dovedit deja aproape ineficient. Și asta chiar și atunci când Trump nu era în funcție și avea o putere instituțională modestă asupra partidului său.

Celelalte mijloace tradiționale de control al președintelui rămân birocrația federală, un vast aparat de funcționari publici de carieră care aplică legile și efectuează operațiunile guvernamentale sub fiecare președinte. Ei tind să facă lucruri care limitează capacitățile oricărui președinte. După cum a spus odată Harry S. Truman: „Săracul Ike. El va spune „fă asta” și „fă asta” și nu se va întâmpla nimic”. Aceasta a fost o problemă pentru Trump în timpul primului său mandat, în parte pentru că nu avea propria echipă guvernamentală. De data asta o va avea.

Cei care aleg să servească în cea de-a doua lui administrație nu vor intra în funcție cu intenția nedeclarată de a refuza să-i îndeplinească cererea. Mulți dintre acești birocrați de carieră vor dispărea și vor fi înlocuiți cu oameni atent „evaluați” pentru loialitatea lor față de Trump, conchide istoricul.

Cum se pregătesc aliații SUA pentru Trump 2.0. Unii și-au trimis emisarii, alții l-au contactat direct, cu riscul de a-l supăra pe Biden

Germania duce o ofensivă de farmec în interiorul Partidului Republican. Japonia își aliniază propriul „îmblânzitor“ pentru Trump. Oficiali guvernamentali mexicani discută cu tabăra...

Președintele SUA Joe Biden l-a ironizat pe Donald Trump la cina anuală a corespondenților de presă la Casa Albă

Preşedintele american Joe Biden l-a ironizat pe contracandidatul său la alegerile prezidenţiale din SUA din toamna acestui an, republicanul Donald Trump, pe care l-a comparat cu ”un băieţel...