Motivele condamnării singurei românce susținătoare a Statului Islamic. Judecător: „Riscă să devină sprijin pentru acțiuni teroriste în spațiul european”

Singura româncă susținătoare a Statului Islamic, Florentina Liliana Gîndea, a fost condamnată pe fond la 4 ani și 11 luni de pușcărie pentru propagandă teroristă, deoarece a umplut rețelele de socializare cu mesaje islamiste la 6 zile după ce Înalta Curte a condamnat-o cu suspendare pentru același gen de fapte.

Instanța reține că femeia are un dezinteres total față de lege, un comportament radical și este incapabilă de a se conforma exigenţelor pe care le impune convieţuirea în cadrul unei societăţi precum cea din România.

Curtea de Apel Craiova a condamnat-o pe Florentina Liliana Gîndea, pe data de 18.10.2023, la o pedepsă cu executare, de 4 ani și 11 luni. Anterior, ea mai fusese condamnată de Înalta Curte, la 2 ani și 9 luni, dar cu suspendare.

Florentina Liliana Gîdea este din județul Mehedinți și s-a auto-radicalizat în ultimii ani, adoptând o atitudine specifică islamiștilor, total diferită de cea a persoanelor care practică religia musulmană.

Spre deosebire de musulmani, islamiștii se cred „războinici” (mujahedini) a căror unică datorie e să „lupte” împotriva tuturor celor care nu aderă la Islam.

Ei practică „Jihadul” – un concept din religia musulmană care are vreo 7 accepțiuni, ultima dintre ele fiind cea de „război sfânt”, însă extremiștii o consideră pe acesta ca fiind singura valabilă.

Astfel, Florentina Liliana Gîdea poartă exclusiv niqab, un veșmânt negru care lasă neacoperiți doar ochii. Vălul este cu o treaptă mai jos de burka, un văl din cap până în picioare, care acoperă și ochii cu o țesătură prin care se poate vedea atât cât este nevoie pentru deplasare.

În mediul online, Florentina Liliana Gîdea și-a deschis conturi pe aproape toate rețelele de socializare cu denumirea „islamiya_romania”.

Pe toate aceste conturi, femeia a postat mesaje anti-occidetale și anti-românești, precum și imagini sau videoclipuri în care face propagandă Statului Islamic și apologiază terorismul, căruia îi spune „război sfânt”.

Florentina Liliana Gîdea a declarat că nu recunoaște nicio autoritate a statului și nicio lege în afara Legii Sharia – „Calea Clară” – un sistem de norme derivate din Coran, dar interpretate după bunul plac de diverși extremiști, considerați „învățați”.

Dintre toți islamiștii, Florentina Liliana Gîdea a ales să se dedice organizației teroriste Statul Islamic. Sunt și altele, precum Al Qaida sau Hamas, însă femeia consideră că ISIS (Statul Islamis în Siria și Irak) o reprezintă cel mai bine.

Din actele dosarului rezultă că în cazul Florentinei Liliana Gînde nu este vorba de libertatea practicării unei religii sau de libertatea de exprimare, mesajele acesteia îndemnând la violență și terorism.

Motivarea condamnării singurei propagandiste ISIS din România

Ziare.com a consultat motivarea Curții de Apel Craiova pentru a vedea de ce au optat judecătorii, de data aceasta, pentru o pedeapsă cu executare pentru singura româncă susținătoare a ISIS:

• „Fiind audiată la data de 23.11.2022, inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.), deși a dat o declarație amplă cu privire la infracțiunile reținute în sarcina sa, a minimalizat gravitatea faptelor sale, cât și continuarea acțiunilor care au atras atenția autorităților chiar și după ce a fost atenționată în mod oficial (atât în România, cât și anterior în Franța), ceea ce conduce la concluzia că nu conștientizează gravitatea situației și manifestă dezinteres în ceea ce privește respectarea legislației, iar probabilitatea să continue cu acest comportament este una ridicată.
• Astfel, inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.), la data de 23.11.2022, cu ocazia audierii în calitate de suspect, a declarat: „Menționez că am o pasiune pentru arme. Îmi plac antrenamentele militare și de fapt nu este vorba numai despre religie”, fapt ce relevă chiar un stadiu avansat al procesului de radicalizare și o predispoziție la acte de violență.
• Totodată, având în vedere că organizaţiile extremist-islamice folosesc reţelele de socializare pentru a atrage atenţia persoanelor din Occident prin videoclipuri și mesaje manipulatoare, iar corespondenții acestora sunt, în general, persoanele vulnerabile, cu o viață solitară, fără resurse financiare, constatăm că în aceeași situație se află și inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.), aceasta fiind neintegrată în societate și autoizolată.
• Astfel, orientarea inculpatei (Gîdea Florentina Liliana – n.r.) către religia musulmană, în direcția identificării unui scop în viață o predispune pe aceasta la un mai mare grad de permeabilitate, la o posibilă influență negativă a persoanelor din exterior, ce îi împărtășesc opiniile și îi susțin convingerile.
• Toate aceste materiale foto, video și texte, distribuite de către inculpată pe reţele publice de social media, unele dintre materiale fiind editate în nume propriu, confirmă integral acuzaţiile penale formulate împotriva sa, referitoare la promovarea unui mesaj de propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine în mod direct sau nu terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni.
• Intenţia inculpatei de a instiga la săvârşirea unui act de terorism este dedus din circumstanţe faptice obiective, conform art. 371 alin. 3 din Legea nr. 535/2004, acestea fiind următoarele:
• În nenumărate postări şi discuţii publice, în mediul online, inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.) şi-a exprimat susţinerea necondiţionată faţă de activitatea antiumană şi anticreştină a organizaţiei teroriste Daesh/ISIS, şi a promovat mesaje intolerante la adresa României, autorităţilor publice, antieuropene, precizând că îşi doreşte să trăiască într-un stat islamic, în care este aplicată legea sharia;
• A elogiat public, în toate împrejurările, acțiunile teroriste derulate de organizația Statul Islamic/Daesh.
• A promovat, public, scene ale așa-zișilor „luptători” Daesh, în realitate mulți fiind indivizi ce au reale probleme psihice, atrași de violență și de posibilitatea de a ucide semeni ai lor în numele unei cauze pe care o consideră „sfântă” – jihadul, lupta împotriva „necredincioșilor”, numiți de aceștia, dar și de inculpată, „kufari”.
• În ceea ce o privește pe inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.), care dă dovadă de o perseverență infracțională în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, se poate concluziona că amenințarea este una reală, în special dacă luăm în calcul actualul context european și faptul că, în aceste cazuri, orice eveniment personal sau evoluție externă se poate constitui într-un stimul ce poate declanșa un atac.
• În ceea ce priveşte forma de vinovăţie, sub forma intenţiei cu care inculpata a săvârşit faptele, s-a reținut că aceasta este demonstrată şi prin împrejurarea că unele materiale video distribuite de către inculpată pe reţelele publice de social media, le-a editat personal, fiind marcate cu iniţialele FL, aspect factual ce susţine integral acuzaţiile penale formulate împotriva inculpatei.
• Materialele video prezintă imagini cu luptători jihadişti înarmaţi, antrenamente ale acestora, simboluri ale organizației teroriste DAESH etc., iar fondul sonor constă în nasheed-uri prin al căror mesaj se susţine terorismul, ce îndeamnă la luptă, se face apologia martiriului pentru o presupusă cauză „sfântă” etc.
• Aceste materialele video au fost distribuite pe mai multe reţele de socializare, pe conturile publice ale inculpatei, o perioadă relativ îndelungată de timp, activitatea infracțională fiind întreruptă, ca urmare a intervenției organelor de urmărire penală.
• Totodată, o asemenea compatibilitate între imagine şi text, stabilită în procesul editării de către inculpată, demonstrează grija/preocuparea/interesul acesteia pentru reuşita comunicării mesajului de susţinere/elogiere a terorismului.
• În final, s-a arătat că din coroborarea probelor administrate în cauză a rezultat că inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.) a acţionat o perioadă îndelungată de timp, a creat şi utilizat numeroase conturi, pe mai multe reţelele de socializare unde a distribuit mai multe materialele video pe care le-a editat personal, a realizat căutări pe Internet după cuvinte cheie, a tradus anumite fraze din Coran, în mod repetat, a accesat şi stocat pe sisteme informatice materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste ISIS/Daesh, precum și faptul că a deţinut pe respectivele sisteme informatice fotografii cu luptători înarmaţi ai organizaţiei teroriste Daesh, videoclipuri de propagandă pentru organizaţia teroristă Daesh realizate de departamente media ale grupării teroriste prezentând inclusiv soldaţi înarmaţi, cu cagule, pregătiţi sau angrenaţi în luptă, alte materiale de propagandă extremist islamică de genul simbolurilor şi însemnelor organizaţiei teroriste Daesh.
• În concluzie, s-a apreciat că principalele riscuri identificate la adresa securităţii naţionale a României, ce derivă din radicalizarea islamică a inculpatei (Gîdea Florentina Liliana – n.r.) şi din acţiunile derulate de aceasta sunt următoarele:
• Posibilitatea ca discursul/propaganda în public derulată de inculpată să influenţeze şi alţi cetăţeni români convertiţi la religia islamică şi cu care intră în contact, inclusiv în mediul online, în sensul iniţierii unor alte procese de radicalizare;
• Deplasarea sa într-un stat cu problematică teroristă activă, pentru a se alătura organizaţiei teroriste Daesh;
• Transformarea sa în persoană de sprijin pentru potenţiale acţiuni ale organizaţiei teroriste Daesh în spaţiul european, având în vedere şi legăturile acesteia cu alţi adepţi/susţinători ai grupării teroriste, cât şi discursurile frecvente pe care aceasta le-a iniţiat şi prin care instigă la „jihad”.
• Curtea urmează să aibă în vedere nivelul mediu de educaţie al inculpatei, vârsta acesteia, precum şi împrejurarea că din fişa de cazier judiciar rezultă că nu se află la primul conflict cu legea penală, aceasta reluând activitatea infracţională la numai 6 zile de data condamnării sale definitive pentru acelaşi gen de infracţiuni.
• Ca atare, Curtea apreciază că, prin prisma perseverenţei infracţionale de care inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.) a dat dovadă, aceasta beneficiind anterior de o oarecare clamenţă a organelor judiciare, care, prin aplicarea anterioară a unei pedepse rezultante cu suspendarea sub supraveghere a executării, i-au dat inculpatei posibilitatea de a-şi corija conduita şi, cu toate acestea, inculpata a dovedit că este incapabilă de a se conforma exigenţelor pe care le impune convieţuirea în cadrul unei societăţi, se impune aplicarea unor pedepse cu închisoare al căror cuantum este suficient pentru a o face pe inculpată să conştientizeze importanţa respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală.
• Prin urmare, instanţa va aplica pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism (…) şi pedeapsa de 9 luni pentru săvârşirea infracţiunii de accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau a altor mijloace de comunicații electronice, precum şi deţinerea unor astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare.
• Se va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei prin decizia penală din data de 20 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie, urmând ca la pedeapsa revocată să se adauge la pedeapsa rezultantă, de 2 ani şi 9 luni, la care inculpata a fost condamnată în prezenta cauză, inculpata (Gîdea Florentina Liliana – n.r.) executând în final pedeapsa de 4 ani şi 11 luni închisoare, în regim de detenţie”, se arată în motivarea Curții de Apel Craiova.

Care sunt cele patru etape ale radicalizării islamiste

Procurorii DIICOT notează în rechizitoriul întocmit împotriva Florentinei Liliana Gîdea că radicalizarea nu este un fenomen nou, dar reprezintă o provocare tot mai mare odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, fapt care creează o amenințare serioasă în toată Uniunea Europeană.

„Radicalizarea reprezintă fenomenul prin care unele persoane îmbrățișează ideologii și comportamente extremiste, care ar putea să le determine să comită acte de terorism. Fenomenul de radicalizare islamică, în particular, față de conceptul de radicalizare, în general, este considerat un proces premergător terorismului, în cadrul căruia anumiţi indivizi renunţă la o viaţă normală, adoptă credinţe sau ideologii noi pentru „a face dreptate” – din punctul lor de vedere, pentru sine sau pentru o anumită entitate. Motivele radicalizării sunt diverse şi variază în funcţie de criteriile geografice, socio-economice şi mai ales religioase, aflându-se într-o relaţie de interdependenţă cu evoluţiile mediului de securitate, la nivel internaţional.”, subliniază procurorii.

Studii de caz avute în vedere de specialişti au condus la concluzia că procesul radicalizării se derulează în patru etape, arată DIICOT.

„Fiecare dintre acestea este unică şi are amprente specifice, însă nu toţi cei care se radicalizează le parcurg în totalitate, majoritatea abandonând procesul în diferite puncte. Este foarte probabil ca aceşti indivizi să fie implicaţi în planificarea sau implementarea unui act terorist, dar sunt şi cazuri în care cei radicalizaţi nu devin neapărat teroriștii”, notează anchetatorii.

În situaţia în care respectivul ar parcurge etapele radicalizării și ar fi recrutat de o organizaţie teroristă, ar fi încurajat de către reprezentanţii entităţii să întrerupă legăturile cu prietenii și familia, iar relaţiile cu membrii organizaţiei sunt consolidate prin izolarea psihologică și, uneori, la propriu, fizică, de mediul social în care individul activa.

Etapele identificate ar fi următoarele:

• Etapa 1 – Pre-radicalizarea - momentul premergător începerii procesului de radicalizare, punctul în care se aflau înainte de a adopta ideologia salafistă. Aceasta este un curent fundamentalist musulman, care pretinde că urmează integral felul de a practica islamul al celor trei generații fondatoare (conform: ro.wikipedia.org/wiki/salaf);
• Etapa 2 – Auto-indentificarea – indivizii, influenţaţi atât de factori interni, cât şi externi, încep să exploreze Islamul salafist, îndepărtându-se cu timpul de vechea identitate şi adoptând noua ideologie;
• Etapa 3 – Îndoctrinarea – această fază este facilitată şi condusă de o „autoritate spirituală”, în care indivizii îşi identifică noile valori, adoptă în totalitate ideologia salafistă şi acţionează pentru promovarea acesteia, identificându-se întru totul cu ea;
• Etapa 4 – Jihadizarea persoanei – membrii grupului se auto-denumesc „războinici sfinţi” sau „mudjahedini”, acceptând participarea la jihad, cu tot ceea ce presupune aceasta – planificare, pregătire şi executarea unui act terorist.

Rusia l-a arestat în lipsă pe fostul campion mondial la șah Garry Kasparov sub acuzația de terorism

Rusia l-a arestat în lipsă pe Garry Kasparov, împreună cu alți activiști, și i-au acuzat de crearea unei „comunități teroriste”, de finanțare a „activităților teroriste” și de...

Crimă odioasă comisă de un român: ”Recunosc. L-am bătut până l-am omorât”. Criminalul va sta după gratii 30 de ani

Daniel Ispas, un român în vârstă de 45 de ani, stabilit în Italia, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare după ce l-a ucis pe Mario Piozzi, managerul unei săli de jocuri de noroc din...