Conferința privind viitorul Europei. Propunerile cetățenilor germani privind „Rolul UE în lume“

În cadrul Conferinței privind viitorul Europei (CoFE), în Germania a avut loc în ianuarie 2022 un grup de dezbatere al cetățenilor la nivel național, organizat de Ministerul Afacerilor Externe în strânsă cooperare cu ifok.

La 5 și 8 ianuarie, prin intermediul unor runde de dezbateri digitale, aproximativ 100 de cetățeni selectați aleatoriu și-au prezentat viziunea asupra viitorului Europei și au formulat subiectele care, în opinia lor, sunt cele mai importante, în cadrul a cinci așa-numite grupuri de dezbatere tematice. Conferința finală a grupului de dezbatere al cetățenilor din Germania privind viitorul Europei a avut loc la 15 și 16 ianuarie 2022.

În acest context, participanții au elaborat în comun câte două propuneri de măsuri concrete pentru fiecare dintre domeniile tematice următoare: „Rolul UE în lume”, „O economie mai puternică”, „Climă și mediu”, „Justiție socială” și „Stat de drept și valori”. Propunerile de măsuri au fost prezentate în sesiunea plenară finală și supuse votului participanților. Toate cele zece propuneri au atins procentul de 70 % necesar pentru adoptare. Propunerile au fost apoi „transferate” pe cale electronică ministrei federale a afacerilor externe, Annalena Baerbock.

Aceasta a făcut observații pe marginea propunerilor, alături de reprezentanții guvernului federal, ai Bundestagului și ai landurilor reuniți în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei, precum și de reprezentanta dialogurilor cu cetățenii germani și de alți reprezentanți la nivel înalt ai guvernului federal.

Aceste propuneri de măsuri au fost prezentate de reprezentanta dialogurilor cu cetățenii germani, dna Stephanie Hartung, la sesiunile Adunării plenare ale Conferinței privind viitorul Europei de la Strasbourg din ianuarie și martie 2022. Ele ai fost, de asemenea, disponibile pe platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei. Propunerile vor contribui la procesul paneuropean, ale cărui rezultate au fost prezentate la 9 mai 2022. Instituțiile UE vor examina apoi care dintre recomandările cetățenilor pot fi puse în aplicare și în ce mod.

În cadrul primului dintre cele cinci grupuri de dezbatere tematice, participanții au discutat despre rolul pe care Uniunea Europeană ar trebui să îl joace în viitor la nivel mondial. În contribuțiile lor, cetățenii au prezentat viziunea unei Europe democratice și suverane, care menține relații diverse și bune în materie de politică externă, combinând puterea economică cu acțiuni eficiente în domeniul climei, potrivit futureu.europa.eu.

A existat un consens în rândul cetățenilor cu privire la faptul că pozițiile UE la nivel internațional suferă în prezent din pricina conflictelor interne și a abordărilor unilaterale de la nivel național. În acest context, a fost abordată, ca urmare, și abolirea principiului unanimității în cadrul votului Consiliului Uniunii Europene privind politica externă și de securitate comună, în favoarea votului majoritar. O serie de vorbitori au susținut că

UE ar trebui „să vorbească cu o singură voce” și să coopereze mai intens în domenii-cheie de politică, în special în ceea ce privește politica externă, de securitate, energetică, climatică și în domeniul migrației.

Discuțiile privind forma concretă a relațiilor diplomatice ale UE au oferit o imagine mai puțin uniformă. Cetățenii au fost de acord că Europa ar trebui să depună eforturi în direcția unor relații diplomatice de prietenie, urmărind însă în același timp un grad mai ridicat de suveranitate în raport cu celelalte țări. În timp ce unii dintre participanți, făcând trimitere la încălcări ale drepturilor omului și la lipsa statului de drept, au solicitat în principal o mai mare independență față de China și Rusia și o consolidare a relațiilor transatlantice, alții au solicitat o mai mare independență față de SUA și relații economice puternice cu China.

Chiar dacă aceste chestiuni de politică externă în sensul strict al termenului au ocupat o porțiune considerabilă din timpul de discuție în grupurile mici, ambele propuneri de măsuri elaborate s-au axat pe politica economică și comercială europeană, cu legături strânse cu politica în domeniul climei, pe baza argumentului că influența internațională a UE se bazează tocmai pe puterea sa economică. Grupurile au prezentat în acest sens posibile modalități de a face ca interesele europene în materie de comerț exterior să fie mai favorabile climei și de a stimula producția de bunuri în UE, inclusiv cu implicații relevante pentru climă.

Prima propunere: Corelarea intereselor comerciale externe cu măsuri de politică privind clima

-Participanții au recomandat ca UE (în special Comisia Europeană) să

lanseze un pachet de investiții pentru tehnologii și inovații favorabile climei, cu un program de finanțare. Finanțarea ar proveni din taxe la import legate de climă, care ar urma să fie alocate și transferate drept compensație financiară pentru daunele aduse climei. În acest context, ar fi introdus un sistem bazat pe puncte pentru a evalua durabilitatea anumitor produse.

O poziție clară a UE și o Europă puternică și inovatoare ar ajuta la atingerea obiectivelor climatice la nivel mondial. Acest lucru ar contribui la consolidarea rolului Uniunii Europene ca pionier la nivel mondial în materie de responsabilitate și ca model care asigură prosperitatea și poate genera schimbări durabile la nivelul întregii

lumi. Aceste obiective sunt importante pentru noi, deoarece UE aduce o contribuție durabilă la combaterea schimbărilor climatice, care, pe termen lung, pot contribui în mod semnificativ la consolidarea păcii mondiale.”

A doua propunere: Crearea de stimulente pentru producția pe teritoriul UE, în special pentru producția de bunuri de bază

-Pentru a facilita producția de bunuri de bază, participanții au recomandat accelerarea și standardizarea procedurilor de aprobare, reducerea birocrației și acordarea de subvenții întreprinderilor care se transferă în UE și/sau dezvoltă unități de producție în UE. UE ar trebui să promoveze la scară largă energia din surse regenerabile pentru a reduce cheltuielile cu energia.

"Dorim ca prin aceste măsuri să fie scurtate lanțurile de aprovizionare și devină mai favorabile climei, să fie consolidată UE și să se creeze locuri de muncă în care drepturile omului să fie respectate. Aceste obiective sunt importante pentru

noi, deoarece relocarea producției către UE ar face ca UE să devină mai autonomă la nivel internațional și mai puțin vulnerabilă din punctde vedere politic."

Când ar putea deveni operațională Forța de reacție rapidă a UE: ”Există multe crize asupra cărora NATO nu are competenţe”

O ”forţă de reacţie rapidă” a Uniunii Europene, evocată joi de preşedintele francez Emmanuel Macron şi destinată unor operaţiuni de tipul evacuării de cetăţeni din ţări în...

Cum încearcă SUA să încurajeze Germania să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune. „Sperăm că acest lucru va juca un rol”

Statele Unite speră că recenta decizie a Washingtonului de a trimite rachete cu rază lungă de acţiune Ucrainei va încuraja Germania să facă acelaşi lucru, lucru pe care Berlinul l-a exclus...