Lectia de dirigentie a Ursulei von der Leyen - raspunsuri si solutii pentru provocarile actuale

Inscriindu-se in traditia democratica deja bine cunoscuta a predecesorilor sai, Jose Manuel Barroso si Jean-Claude Juncker, discursul Ursulei von der Leyen, sustinut in fata plenului reunit al Parlamentului European, a constituit primul discurs al acesteia din ciclul "Starea Natiunii", marcand astfel aproape un an de la investirea sa in functia de Presedinte al Comisiei Europene.

Un discurs ce s-a dorit strategic si ambitios, desprins de normele uzuale prin caracterul de exceptie al contextului european si international actual, determinat de virusul COVID-19; un discurs ce a trasat principalele linii de actiune ale Comisiei Europene pentru anul ce urmeaza, invitand partenerii institutionali europeni (Parlamentul European si Consiliul UE) sa paseasca, in ritm cadentat, pe calea asumarii unui rol pronuntat de leader de catre Uniunea Europeana, in pofida provocarilor actuale; un discurs ce a adus in centrul atentiei eterna antiteza intre puterea nemasurata a umanitatii si fragilitatea acesteia in fata pericolelor cu care se confrunta, a unei lumi care pretuieste mai degraba bogatia materiala decat starea colectiva de bine, a unei Europe ce a ales formularea unor raspunsuri centrate pe oameni si solidaritate, si nu pe masuri dure de austeritate; in fine, o pledoarie pentru acceptarea diferentelor nu in termeni provocatori, ci ca pe o stare de fapt ce constituie fundamentul conditiei umane si al progresului pe termen lung.

"Starea Natiunii" europene (o replica de altfel, la nivel UE, a discursului anual sustinut de catre Presedintele Statelor Unite ale Americii in fata sesiunii comune a Congresului american, vizand prezentarea bilantului economic si financiar, precum si a agendei legislative viitoare si a prioritatilor nationale) a fost folosita, totodata, drept o oportunitate de catre Presedinta von der Leyen pentru a revizui primele sale noua luni de mandat, mandat ce a fost dominat in mod substantial de catre gestionarea crizei sanitare provocate de Coronavirus.

Pornind de la formularea principiului unei Europe care protejeaza insasi existenta cetatenilor europeni, sub orice forma si la orice nivel, Presedinta Comisiei Europene a pledat pentru:

- o Europa mai unita si mai puternica la finalul actualei crize sanitare, cu o viziune mai curajoasa si cu un plan concret de reconstructie, prin propunerea de "europenizare" a unei parti a competentelor nationale in materie de sanatate, a punerii bazelor unei noi agentii europene privind adresarea amenintarilor transfrontaliere, a situatiilor de urgenta si a asigurarii permanente a stocurilor de medicamente la nivel UE;

- o Europa care protejeaza drepturile sociale ale muncitorilor in mod proportional cu interesele intreprinderilor mici si mijlocii, in fata unor eventuale viitoare socuri, printre altele, prin flexibilizarea programului european SURE (instrument european privind asigurarea unui sprijin temporar pentru combaterea riscurilor de somaj in caz de situatii exceptionale), precum si prin introducerea unei propuneri legislative la nivel european privind asigurarea unui salariu minim european, cu respectarea deplina a competentelor si traditiilor nationale si cu scopul de a crea echitate in randul muncitorilor europeni;

- o Europa a revolutiei ecologice si a transformarilor digitale, doua coordonate esentiale pentru supravietuirea viitoare, precum si pentru promovarea unui model durabil de dezvoltare; prin viitoarele planuri nationale de redresare, ce urmeaza a fi alcatuite de fiecare stat membru in parte, se vizeaza astfel asigurarea unei tranzitii energetice mai suportabile si mai putin costisitoare catre o societate cu un grad mai scazut de dependenta fata de importurile energetice, mai verde si mai sanatoasa, in care granitele, pe termen lung, dintre beneficiari neti si cei afectati de aceasta tranzitie sunt estompate; totodata, se pun bazele unei ecuatii complexe intre date, tehnologie si infrastructura tehnologica, deschizandu-se astfel drumul catre asigurarea suveranitatii "digitale" pentru Europa, atat de importanta in contextul actual generat de incercari succesive de dezinformare sau atacuri cibernetice;

- o Europa in care cele patru libertati fundamentale (a bunurilor, a serviciilor, persoanelor si a capitalului) sunt reinstituite la nivelul anterior crizei, reprezentand principii sine qua non pentru buna functionare a proiectului european;

- o Europa ce isi asuma un rol activ si vocal pe scena internationala, atat in ceea ce priveste vecinatatea sa directa (Belarus, Turcia, UK), cat si cea mai indepartata (Africa, SUA), pledand in favoarea unei globalizari pe cat posibil echitabila.

Cu toate acestea, desigur ca un asemenea discurs, continand propuneri care reflecta orientarile politice ale Presedintei Ursula von der Leyen anuntate deja in 2019, nu a fost privat de criticile ascutite ale diversilor observatori internationali si institutionali care nu au pregetat sa sublinieze absenta referintei la o serie de elemente esentiale constructiei europene actuale, precum: viitorul buget european si angajamentele anterioare pe care le-a facut pentru a depune eforturi in vederea sporirii cheltuielilor efectuate in domenii precum Programul Erasmus Plus si Actiunea Externa Europeana; finalizarea reformei guvernantei economice europene si a uniunii bancare si de capital; Fondul European de Aparare, puternic sustinut in discursul inaugural din iulie 2019 si vital pentru crearea unei veritabile Uniuni Europene de Aparare; promovarea unui grad ridicat de transparenta a institutiilor europene, punct adesea aparat in diversele confruntari de catre Parlamentul European in raport cu celelalte doua institutii UE, Comisia europeana si Consiliul UE.

In concluzie, prin discursul sau de astazi, Presedinta Comisiei Europene a folosit lumina reflectoarelor pentru a promova cu agilitate temele sale predilecte, precum raspunsurile oferite de Uniunea Europeana la criza sanitara actuala, planurile de redresare economica, combaterea schimbarilor climatice si vocatia Uniunii Europene ca actor global, pe scena internationala. Totodata a ales sa prezinte o plaja tematica si ideatica mult mai ampla, prin comparatie cu predecesorii sai, anuntand astfel o toamna plina de initiative si demersuri, ce asteapta sa fie transformate in realitate pentru folosul si beneficiul cetatenilor europeni.

Roxana Rizea-Macias detine o experienta de peste 10 ani in Parlamentul European, acoperind tematici europene diferite (afaceri interne si libertati civile, piata interna si politica transporturilor), precum si in cadrul Consiliului UE, fiind membra a echipei de la Bruxelles care a gestionat prima presedintie detinuta de Romania a Consiliului UE (reponsabila de relatiile inter-institutionale).

Roxana este absolventa a Facultatii de Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si a Universitatii Hamburg, specializarea Studii Europene. Roxana a fost cercetator-asociat cu o bursa a guvernului roman in cadrul Societatii Germane pentru Politica Externa (DGAP) de la Berlin, precum si participant activ intr-o serie de programe internationale academice.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Comentarii explozive: Europa, nu NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Care ar fi rolul lor

În Europa a fost încălcat un tabu: în urmă cu doar câteva luni, ar fi fost de neconceput ca liderii europeni să propună trimiterea trupelor lor în Ucraina. Dar, recent, președintele...

Europenii, neputincioși în a întări apărarea antiaeriană a Kievului. ”Dacă americanii ne-ar putea trimite sisteme Patriot”

Mai multe țări, inclusiv Franța, sunt reticente în a se despărți de sistemele lor de apărare avansate, chiar dacă secretarul general al NATO a încurajat capitalele europene să transfere...