Spectaculoasa condamnare la o pedeapsă de nimic a fostului șef Unifarm. Judecător: „Prima instanță a interpretat eronat probele” MOTIVARE

Luni, 26 Iunie 2023, ora 21:40
5221 citiri
Spectaculoasa condamnare la o pedeapsă de nimic a fostului șef Unifarm. Judecător: „Prima instanță a interpretat eronat probele” MOTIVARE
Adrian Ionel a ajuns de la 6 ani și 8 luni de închisoare la 1 an cu amânarea executării pedepsei FOTO: Ionuț Mureșan

Fostul director al Unifarm, Adrian Ionel, a scăpat „basma curată” de acuzațiile din primul dosar al achizțiilor frauduloase din timpul pandemiei pentru că această companie nu este autoritate contractantă, deci nu trebuie să organizeze licitații publice, notează judecătorii în motivarea deciziei de achitare pentru abuz în serviciu. Ziare.com arată cum a ajuns Adrian Ionel de la aproape 7 ani de pușcărie în primă instanță la o condamnare de 1 an cu amânarea executării pedepsei, în apel.

Curtea de Apel București precizează că doar denunțătorul Andre Jaderian îl acuză pe Adrian Ionel de luare de mită, însă nu poate fi crezut, deoarece acesta este un „martor interesat”.

Totodată, infracţiunea de complicitate la trafic de influență a „picat” testul judecătorilor, deoarece nu ar rezulta de nicăieri faptul că Adrian Ionel l-ar fi ajutat în vreun fel pe Andre Jaderian.

Despre fapta fostului șef al Unifarm SA de a se vota pe sine în funcția de director, instanța de apel reține că acesta există și constituie infracțiune, doar că între timp s-a prescris.

Singura faptă pentru care l-au găsit vinovat judecătorii pe Adrian Ionel este cea de fals cu privire la antedatare a contractelor pentru achiziția de echipamente medicale, însă pentru acesta instanța a dispus condamnarea de 1 an cu amânarea executării pedepsei.

La instanța de fond, Adrian Ionel fusese condamnat pentru toate capetele de acuzare la o pedeapsă de 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

Principalele acuzații ale procurorilor pentru Adrian Ionel constau în faptul că, din poziția de director general al Unifarm, n-a organizat o licitație publică pentru achiziția de echipamente medicale la începutul pandemiei, ci a negociat direct cu Andre Jaderian.

Fostul șef al Unifarm a fost acuzat de procurorii anticorupție că ar fi pretins suma de 760.000 de euro unui intermediar, Andre Jaderian, ce reprezenta o societate comercială, pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale.

Adrian Ionel a fost condamnat de Tribunalul București la:

  • 4 ani pentru abuz în serviciu (pentru că n-a făcut licitație publică),
  • 3 ani pentru luare de mită (a acceptat cu titlul de mită comisionul de 760.000 de euro),
  • 3 ani pentru complicitate la trafic de influență (l-a ajutat pe denunțătorul Andre Jaderian să obțină un contract bănos)
  • 1 an pentru instigare la fals intelectual (a determinat-o pe o subordonată să antedateze contractele pentru achizițiile de măști și combinezoane)
  • 1 an pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane (s-a votat pe sine la conducerea Unifarm SA).

Ziare.com a consultat motivarea deciziei prin care Adrian Ionel a scăpat de aproape toate acuzațiile și prezintă argumentele judecătorilor pentru fiecare faptă în parte:

1. Infracțiunea de abuz în serviciu:

  • „Curtea constată că la dosar au fost administrate probe având ca obiect stabilirea calității de autoritate contractantă a (SC Unifarm SA – n.r.), susținerile acuzării și apărării fiind diametral opuse.
  • Ceea ce este esențial a fi stabilit în cauză este calitatea de autoritate contractantă a (SC Unifarm SA – n.r.), întrucât în raport de această împrejurare depinde chiar existența infracțiunii, în condițiile în care inculpații sunt trimiși în judecată pentru că în exercitarea atribuțiilor de serviciu ar fi încălcat dispozițiile Legii nr.98/2016 și ale O.G. nr.119/1999.
  • Pe baza probelor administrate în cauză dar și pe baza interpretării legislației relevante, Curtea reține că inculpații (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) şi (Radu Maria Lizica Daniela – n.r.) nu au încălcat dispozițiile legale care reglementează modalitatea de încheiere a contractelor de achiziție publică iar faptele descrise în sarcina acestora nu există.
  • Analizând dispoziţiile criticate, Curtea a constatat că fapta incriminată trebuie să fie săvârşită în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Curtea reţine că neîndeplinirea unui act şi îndeplinirea defectuoasă a unui act reprezintă modalităţi de realizare a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu.
  • Având în vedere că până în luna martie 2020 compania nu procedase la aplicarea dispozițiilor legale în materie privind achizițiile publice, inculpații, în calitate de funcţionari, în sensul legii penale, nu puteau determina, fără echivoc, că faptele lor ar fi putut avea semnificaţie penală și că ar îmbrăca forma abuzului în serviciu.
  • Din moment ce nicio instituție cu atribuții de control sau vreo persoană responsabilă nu constatase sau reclamase vreodată că (SC Unifarm SA – n.r.), pe parcursul unei perioade foarte lungi de timp, în care efectuase multiple achiziții, ar fi trebuit să aplice dispozițiile legale privind achizițiile publice, inculpații nu cunoașteau existența unor împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.
  • Curtea constată, pe baza acestei analize, că CN „Unifarm” S.A. nu avea calitatea de autoritate contractantă, în sensul Legii nr. 98/2016, astfel încât nu se poate reține o încălcare a dispozițiilor din acest act normativ.
  • Pe de altă parte, având în vedere faptul că nu erau aplicabile procedurile aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, reglementate de dispozițiile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (…), inculpații, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu au încălcat dispozițiile acestei legi ori ale O.G. nr.119/1999.
  • Pe cale de consecință, nu se poate reține existența elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu, față de lipsa calității de autoritate contractantă a Unifarm S.A.
  • În raport de aspectele arătate privind lipsa calității de autoritate contractantă, nu se mai impune analiza apărărilor referitoare la existența/inexistența prejudiciului.
  • Se impune totuși o precizare privind neconformitatea măștilor la care a făcut referire prima instanță, preluând practic aspectele din rechizitoriu, în sensul că aceasta are la bază o simplă presupunere, în condițiile în care nu s-a efectuat o constatare/expertiză care să aibă ca obiect calitatea măștilor iar împrejurarea referitoare la restituirea unei cantități relativ reduse de măști (raportat la numărul celor achiziționate, în contextul apariției pandemiei) nu justifică reținerea caracterului neconform al acestora.
  • Pe de altă parte, este de menționat că măștile achiziționate de CN „Unifarm” S.A. au fost mai departe vândute cu un adaos comercial foarte mic, tocmai în considerarea condițiilor deosebite din acea perioadă, neputând fi primită susținerea acuzării în sensul că nu s-a urmărit obținerea unui profit iar aspectul privind vânzarea cu un adaos redus nu ar putea fi interpretat în niciun caz în defavoarea inculpaților.
  • Pentru aceste motive, Curtea va dispune achitarea inculpaților în temeiul art.16 alin.1 lit.a Cod procedură penală, care are prioritate în raport de alte temeiuri care ar fi justificat achitarea și la care s-a făcut referire mai înainte”, se arată în motivarea deciziei definitive.

2. Infracțiunea de luare de mită:

  • „Dacă succesiunea contactelor dintre inculpați și martorul Jaderian (Andre – n.r.), legate de încheierea contractului privind achizițiile de măști și combinezoane de protecție a fost reținută în esență în mod corect de către prima instanță, concluzia privind existența infracțiunilor de luare de mită și complicitate la trafic de influență a fost rezultatul unei interpretări eronate a probelor administrate în cauză și a avut la bază, într-o proporție determinantă, declarațiile date de martorul Jaderian (Andre – n.r.), care este un martor denunțător.
  • Denunţătorii pot fi împărţiţi în două grupe, după cum urmează: a) denunţători care nu au niciun beneficiu din perspectiva tragerii lor la răspundere penală; b) denunţători care au un beneficiu din perspectiva tragerii lor la răspundere penală.
  • Referitor la aceştia din urmă s-a precizat că, fiind interesaţi în proces, aceştia acţionează pentru apărarea intereselor lor legitime; ca urmare, declaraţiile lor în legătură cu cauza în care au calitate procesuală principală sunt, de principiu, concentrate în susţinerea poziţiei pe care o au, ceea ce îi poate determina să facă declaraţii necorespunzătoare adevărului.
  • În raport de aceste împrejurări, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în mod determinant pe declarațiile martorului denunțător Jaderian (Andre – n.r.), care de altfel a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Ministerul Public și cu privire la a cărui credibilitate există serioase îndoieli. De altfel, la momentul la care a formulat denunțul, la data de 19.05.2020, martorul era interesat în a-și îmbunătăți situația juridică, deoarece avea deja calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, fiind cercetat de către Direcția Națională Anticorupție.
  • Trimiterea în judecată a inculpatului (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) și condamnarea pronunțată de prima instanță pentru infracțiunile de luare de mită și complicitate la trafic de influență s-au bazat în mod determinant pe conținutul unor discuții care au fost relatate de către martorul denunțător, ale cărui declarații nu sunt însă susținute de nicio altă probă administrată în cauză.
  • Reținând aceste aspecte, Curtea apreciază că probele administrate nu sunt suficiente pentru a fundamenta o soluție de condamnare pentru infracțiunea de luare de mită, întrucât din actele dosarului nu rezultă că inculpatul ar fi pretins vreo sumă de bani în împrejurările descrise prin rechizitoriu.
  • Conținutul unei discuții despre pretinsa luare de mită, la care nu a asistat nicio altă persoană, relatată de martor, dar negată de inculpat, coroborat cu emoticonul ”de confirmare” trimis de inculpat sunt insuficiente pentru a fundamenta o soluție de condamnare în cauza de față.
  • Apelativul „bro” nu poate fi considerat ca reflectând o legătură de prietenie, ci pare folosit în raport de apartenența ambilor la masonerie.
  • Nu există probe că înainte de perioada avută în vedere în rechizitoriu inculpatul se cunoștea personal cu martorul Jaderian (Andre – n.r.), că aceștia s-ar fi întâlnit, ar fi avut vreo relație de prietenie sau afacere cu acesta.
  • Deși reale, susținerile Ministerului Public în sensul că întâlnirile legate de încheierea contractului nu au avut loc la sediul Unifarm (de altfel, în condițiile în care acest lucru nu era obligatoriu) și că nu s-ar fi efectuat verificări privind situația firmei care aducea în țară produsele solicitate, în contextul deosebit legat de necesitatea asigurării unor echipamente de protecție pentru cetățenii României la momentul martie 2020, împrejurările menționate nu prezintă nicio relevanță din perspectiva acuzațiilor aduse inculpatului”, notează judecătorii.

3. Infracțiunea de complicitate la trafic de influență:

  • Referitor la infracțiunea de complicitate la trafic de influență, instanța de control judiciar apreciază că nu se poate reține teza că inculpatul l-ar fi ajutat pe Jaderian (Andre – n.r.) să pretindă suma prevăzută în contractul de intermediere, prin acceptarea negocierii clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție, semnarea contractului, a anexelor și a procesului verbal, fără a solicita prezența reprezentantul legal al societății.
  • Considerentele expuse anterior cu privire la evaluarea declarațiilor martorului sunt valabile și în ceea ce privește această infracțiune.
  • Totodată, nu se poate reține că acesta l-ar fi ajutat în această modalitate pe Jaderian (Andre – n.r.) să pretindă un procent din valoarea contractului sau că ar fi cunoscut înțelegerea existentă între Jaderian (Andre – n.r.) și reprezentanții (SC BSG Business Select SRL – n.r.), pentru a crea convingerea acestora în sensul că Jaderian (Andre – n.r.) are influență asupra funcționarilor din (SC Unifarm SA – n.r.), printre care se afla chiar inculpatul, și că îi va determina pe aceștia să încheie contractul.
  • Cu excepția declarației martorului Jaderian (Andre – n.r.) nu există nicio probă că înainte sau concomitent cu semnarea contractului, inculpatul (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) ar fi cunoscut calitatea de intermediar a lui Jaderian (Andre – n.r.) sau conținutul contractului de intermediere.
  • De altfel, nici din analiza comunicărilor purtate prin intermediul aplicației WhatsApp între martorul Jaderian (Andre – n.r.) și inculpatul (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) nu rezultă că acesta din urmă cunoștea calitatea de intermediar a martorului.
  • Fapta nu există, întrucât nu rezultă că inculpatul (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) a înlesnit sau ajutat la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, neexistând elementul material al infracțiunii.
  • Potrivit legii, pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, constituie infracțiunea de trafic de influență.
  • Faptul că Jaderian (Andre – n.r.) a fost condamnat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă prin sentinţa penală din 16.11.2020 (…) rămasă definitivă, nu justifică reținerea existenței complicității la această infracțiune, în prezenta cauză”, se arată în documentul citat.

4. Infracțiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane:

  • Inculpatul (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) este acuzat că, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație (…), în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a votat în cadrul ședinței din aceeași dată numirea sa în calitate de director general al SC Unifarm SA, a emis și a semnat Decizia din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei.
  • La termenul din 01.02.2023 inculpatul a arătat că solicită continuarea procesului penal în ipoteza în care s-ar constata intervenită prescripția răspunderii penale pentru această infracțiune.
  • Așadar, prima instanță a reținut în mod întemeiat că la data de 06.06.2016, inculpatul (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) avea calitatea de membru al Consiliului de Administrație al SC Unifarm SA și ocupa funcția de președinte al Consiliului de Administrație. Din această poziție, inculpatul a decis, alături de celălalt membru al Consiliului de Administrație, (…) numirea sa în funcția de director general al aceleiași companii.
  • În aceste condiții, inculpatul a acționat în sensul numirii sale în funcția de director general al SC Unifarm SA. Conform art. 35 alin. 3 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 109/2011 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, preşedintele consiliului de administraţie al societăţii nu poate fi numit şi director general.
  • Totodată, prin adresa nr. 8641/25.05.2020, SC Unifarm SA a comunicat faptul că în perioada 14.07.2016 - 25.05.2020, inculpatul (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) a obținut venituri nete în valoare de 498.722 lei, în funcția de director general. În aceste condiții, solicitarea de achitare a inculpatului nu este întemeiată, însă pentru această infracțiune a intervenit prescripția răspunderii penale”, constată instanța de apel.

5. Infracțiunea de fals intelectual/instigare la fals intelectual:

  • În sarcina inculpatului (Ionel Eugen-Adrian – n.r.) s-a reținut că, din funcția pe care o ocupa, a determinat-o pe numita (Radu Maria Lizica Daniela – n.r.), șef serviciu comercial, să ateste în mod nereal pe contractul de vânzare cumpărare nr. 4424/03.03.2020, anexa 1 și anexa 2, procesul verbal de negociere nr. 4491/03.03.2020, data de 03.03.2020, în condițiile în care nu în acea zi au fost redactate, încheiate şi semnate înscrisurile și să ateste în procesul verbal de negociere sus menționat că negocierea s-a efectuat cu reprezentantul (SC BSG Business Select SRL – n.r.), (…), în situația în care acest fapt nu s-a întâmplat în realitate.
  • Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
  • Curtea reține că din probele administrate în cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele reținute în sarcina inculpaților există și au fost săvârșire de aceștia. Nu pot fi reținute nici apărările în sensul că împrejurările necorespunzătoare adevărului nu ar fi fost apte să producă consecințe juridice și nici nu este incidentă cauza justificativă”, se mai arată în documentul citat.

Acuzațiile DNA în Dosarul Unifarm

Conform DNA, în contextul declarării de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în data de 30 ianuarie 2020, a stării de urgenţă pentru sănătatea publică la nivel internaţional din cauza infecţiilor cu noul coronavirus, Guvernul a emis OUG nr.11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală (printre echipamentele respective fiind incluse combinezoanele şi măştile de protecţie), precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Potrivit Art. 4 alin.1 al OUG nr. 11/2020 „Achiziția produselor pentru acumularea, reîntregirea și împrospătarea stocurilor de urgență medicală, precum și a serviciilor de mentenanță prevăzute la art. 1 alin. (5) se realizează potrivit prevederilor legale privind achizițiile publice”.

CN Unifarm SA a fost desemnată, alături de alte instituţii publice, să efectueze achiziţii de astfel de echipamente de protecţie.

În acest context, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 de euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale.

Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură.

Procurorii spun că acelaşi document ar fi fost semnat şi de Maria Lizica Daniela Radu, în calitate de şef serviciu comercial în cadrul CN Unifarm SA, pe care, ulterior, Adrian Ionel ar fi determinat-o să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei respective. În cauză, CN Unifarm SA s-a constituit parte civilă pentru suma de 2.380.000 lei.

Quarterly Report - Editia 4

Ciolacu, reacții la dosarul de trafic de influență al lui Coldea: ”Nu se ține cont de culoarea politică”
Ciolacu, reacții la dosarul de trafic de influență al lui Coldea: ”Nu se ține cont de culoarea politică”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă, 25 mai, că, în opinia sa, sistemul de justiție funcționează în mandatul său. Reacția președintelui PSD vine după plasarea sub control...
Florian Coldea, primele declarații oficiale după acuzațiile de trafic de influență: ”Mă consider nevinovat pentru faptele de care am fost acuzat”
Florian Coldea, primele declarații oficiale după acuzațiile de trafic de influență: ”Mă consider nevinovat pentru faptele de care am fost acuzat”
Florian Coldea, fost prim-adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI), a emis un prim comunicat de presă în seara de vineri, 24 mai, după ce a refuzat să facă declarații în urma...
#Adrian Ionel Unifarm, #achitare, #abuz in serviciu, #luare de mita, #condamnare, #fals, #prescriptie, #DNA, #achizitii pandemie , #justitie