Argentinienii deja regretă că l-au votat pe „nebunul“ Javier Milei. A concediat 7.000 de bugetari

Proaspătul președinte al Argentinei, Javier Milei, se confruntă cu prima grevă generală împotriva politicilor sale ultraliberale, la doar 45 de zile de la preluarea mandatului, remarcă Rai News. Segmentul mare de populație care l-a susținut cu convingere pe ”El loco” (Nebunul) spune acum că deja regretă întrucât măsurile lui Milei vizează reducerea semnificativă a prezenței statului în economie, flexibilitatea muncii, numeroase privatizări și liberalizări ale mecanismelor financiare și comerciale, mai scrie agenția italiană de știri.

Sute de mii de muncitori din Argentina protestează față de reformele economice radicale iniţiate de preşedintele Javier Milei. Greva este condusă de cel mai mare sindicat din ţară, SGT, care a promis o mobilizare în masă împotriva campaniei dlui Milei de reducere a cheltuielilor publice. La protest se vor alătura şi alte sindicate mai mici. Acţiunile greviştilor afectează deja sectoare precum cel bancar, al serviciilor publice şi al transporturilor.

Demonstrațiile conduse de Confederația Generală a Muncii (CGT) au avut loc în principal în capitala Buenos Aires.

Au fost raportate perturbări grave în transporturi, în sectorul sănătății și în serviciile administrației publice, iar unele zboruri internaționale au fost suspendate din cauza grevei naționale.

Sindicatele au susținut că guvernul Milei încearcă să distrugă dreptul la grevă sub numele de "noi măsuri economice și sociale".

După o lună și jumătate de președinție Milei, o avalanșă de proiecte de lege de dereglementare, o devalorizare de 54% a monedei naționale și măsuri de austeritate reale sau planificate, „oamenii sunt furioși (…) nimeni nu poate nega acest lucru”, a declarat co-liderul CGT Hector Daer. Pentru el, sentimentul de nemulțumire „depășește cu mult” lumea muncitorilor.

„Țara nu este de vânzare”, „Nu dispariției culturii! „Aici nu există caste!”, se putea citi pe bannerele afișate în piață, pe un fundal de zgomote de petarde și tobe, sub privirile unei marionete gigantice cu imaginea lui Milei.

Guvernul a reziliat prin decret contractele a 7 mii de angajați din sectorul public, ceea ce corespunde la 5% din Produsul Intern Brut (PIB) și vizează reducerea cheltuielilor statului cu 5%.

În declarațiile sale anterioare, președintele Milei a afirmat că țara traversează o perioadă economică "dificilă", anunțând că vor fi luate decizii radicale.

Subliniind că va "tăia în mod persistent cheltuielile publice", Milei a indicat că va reduce cheltuielile de sprijin social și că instituțiile publice care înregistrează pierderi vor fi privatizate.

„Țara nu se oprește”, „Mobilizarea este minimă în comparație cu numărul de persoane care au decis să meargă la muncă”, a contracarat la prânz ministrul Securității, Patricia Bullrich.

Pe contul său X, ea a denunțat „sindicatele de tip mafiot, managerii sărăciei, judecătorii complici și politicienii corupți, care se opun schimbării decise în mod democratic de societate”.

Frâne în Parlament

Guvernul face presiuni pentru ca „legea sa omnibus” să fie adoptată, dar echilibrul de putere în parlament – partidul lui Milei, La Libertad Avanza, este doar a treia forță în ambele camere – a forțat executivul să facă un compromis.

În cursul negocierilor din ultimele zile, a propus retragerea a 141 dintre cele 664 de dispoziții. Sau reformularea unora dintre ele, cum ar fi finanțarea publică a industriei cinematografice, în fața unei revolte locale și internaționale, inclusiv a unei petiții din partea unor regizori cunoscuți, de la Almodovar la Kaurismäki, trecând prin frații Dardenne.

Privatizarea (41 de companii de stat au fost vizate inițial), indexarea pensiilor, delegarea de competențe către executiv în numele „urgenței economice” și resursele provinciale sunt principalele puncte de blocaj.

Pe frontul juridic, „Decretul de necesitate și urgență” (DNU) publicat la jumătatea lunii decembrie, care stabilește cadrul general al reformelor, nu este nici el scos din impas. Acesta a făcut obiectul a peste 60 de contestații în justiție, care susțin că este neconstituțional.

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...

Penalty executat de președintele Franței, Emmanuel Macron. Unde s-a dus mingea VIDEO

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a jucat miercuri într-un meci în scopuri caritabile, alături de foste glorii ale fotbalului francez şi mondial, reuşind să transforme o lovitură de...