Extremiștii maghiari care plănuiau un atentat la Târgu Secuiesc se bat cu statul român pentru despăgubiri de câte 1 milion de lei

Extremiştii maghiari Istvan Beke şi Zoltan Szocs – foști lideri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania – au pierdut apelul în procesul civil prin care cer de la statul român despăgubiri de 1 milion de lei pentru condamnarea lor la câte 5 ani de pușcărie pentru organizarea atentatului eșuat de la Târgul Secuiesc din 2015, la parada militară de 1 Decembrie. Cei doi mai au o șansă pe rolul Înaltei Curți.

Eliberați condiționat în vara anului 2021, Istvan Beke şi Zoltan Szocs au depus o acțiune în civil, în care acuzau statul român că i-ar fi ținut ilegal în arest preventiv, apoi în detenție. Cei doi n-au depus la dosar nicio hotărâre judecătorească din care să rezulte cele susținute.

Pe data de 4 aprilie 2023, Curtea de Apel Brașov a respins acțiunea civilă, însă cei doi extremiști au atacat-o cu recurs pe data de 7 iulie 2023, urmând ca procesul să se judece la Înalta Curte, instanța care i-a condamnat.

De ce vor Beke și Szocs câte 1 milion de lei de la statul român

Ziare.com a consultat motivarea Curții de Apel Brașov, pentru a vedea ce argumente au invocat cei doi extremiști în acțiunea intitulată „reparare prejudicii erori judiciare”:

• „Reclamanții (Beke Istvan – n.r.) și (Szocsz Zoltan – n.r.) au investit instanța cu prezenta acțiune prin care au solicitat obligarea Statului Român la plata sumei de 1.000.000 lei pentru repararea prejudiciului material și moral care li s-a cauzat prin dispunerea în mod nelegal a măsurii arestului preventiv și a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de 4 ani.
• În speță, reclamanții nu au invocat nicio hotărâre a unei instanțe de judecată sau ordonanță, încheiere a unui organ judiciar care să constate privarea nelegală de libertate. Din contră, prin decizia penală din 04.07.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost confirmată legalitatea privării de libertate (arest preventiv și pedeapsa închisorii).
• În condiţiile în care acţiunea a fost introdusă la data de 19.08.2022, iar termenul de prescripţie de 6 luni a început să curgă la data de 04.07.2018, dat fiind faptul că reclamanții nu au făcut dovada că a intervenit vreunul din cazurile de suspendare sau de întrerupere a acestui termen, s-a constatat că cererea de chemare în judecată a fost formulată după împlinirea termenului de prescripţie prevăzut de lege, sens în care instanţa a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins ca prescrisă acţiunea promovată.
• Împotriva hotărârii, au declarat apel reclamanții (Beke Istvan – n.r.) și (Szocsz Zoltan – n.r.) solicitând admiterea acestuia, schimbarea totală a sentinței apelate cu consecința obligării pârâtului intimat la plata către reclamanți a câte 1.000.000 ron pentru repararea prejudiciului material și moral.
• În continuare apelanţii au expus argumente privind compatibilitatea cu dreptul UE a condiţiei referitoare la necesitatea stabilirii prealabile a caracterului nelegal al privării de libertate.
• Au arătat în acest sens că condiția prealabilă pentru introducerea unei cereri de despăgubire întemeiate pe privarea nelegală de libertate este ca instanța să stabilească mai întâi faptul că privarea a fost nelegală. Cu toate acestea, legea română nu prevede o procedură care să aibă ca obiect stabilirea caracterului nelegal al privării de libertate.
• De asemenea, au fost invocate normele de drept național incidente și normele adoptate la nivelul UE (…) care reglementează principiul in dubio pro reo (precizând că aceasta a fost parţial transpusă de legiuitorul român) şi Directiva 13/2012/UE, referitoare la schimbarea încadrării juridice, subliniind că decizia penală din 04.07.2018 a ÎCCJ încalcă prevederile directivelor, întrucât apelanţilor nu le-a fost aplicat principiul in dubio pro reo şi li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu le-a fost lăsat un timp suficient pentru pregătirea apărării cu privire la noua încadrare juridică, pusă în discuţie la ultimul termen de judecată.
• În final, apelanții reclamanți au arătat că (…) dacă Înalta Curte ar fi aplicat dispozițiile privind principiul in dubio pro reo și schimbarea încadrării juridice din cele două directive, ar fi trebuit să achite inculpații de sub acuzația comiterii infracțiunii cuprinse în Legea nr. 535/2004 având în vedere că din probele administrate în cauză nu se putea stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă inculpatul (Istvan Beke – n.r.) a intenționat să confecționeze un dispozitiv exploziv improvizat, prin utilizarea de amestecuri de substanţe aflate în compoziţia materialelor pirotehnice”, se arată în motivare.

Liderii Grupării „64 de Comitate”, condamnați la câte 5 ani de pușcărie

În 2018, extremiștii Zoltan Szocs și Istvan Beke, lideri ai grupării „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania, au fost condamnați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la câte 5 ani de închisoare.

Înalta Curte le-a schimbat atunci încadrarea juridică din infracțiunea de atentat împotriva unei colectivități în acte de terorism. Inițial, la fond, Curtea de Apel București i-a condamnat pe cei doi la pedepse mici – de 10, respectiv 11 luni de închisoare pentru nerespectarea regimului explozibililor – și i-a achitat pentru principala acuzație reținută în rechizitoriu, aceea de atentat împotriva unei colectivități.

În schimb, instanţa de fond a admis cererea procurorilor de a declara HVIM organizaţie cu caracter fascist şi scoaterea ei în afara legalităţii în România. Totodată, judecătorul a dispus confiscarea tuturor materialelor de propagandă găsite la Istvan Beke (şeful HVIM Transilvania) şi Zoltan Szocs (preşedintele HVIM România).

Cum s-a apărat Istvan Beke în fața instanței

În ultimul lor cuvânt, cei doi extremişti au negat că ar fi plănuit atentatul şi au susţinut că totul a fost o înscenare.

Iată ce a declarat atunci Istvan Beke în fața instanței:

„Cea mai sigură armă împotriva perfidiei și a minciunii este adevărul. Susțin în vecii vecilor că nu am făcut nimic, nu am procurat nimic, nu am avut nicio intenție sa detonez ceva de 1 dec 2015. (…) Când m-au arestat, la birou mă aștepta un domn îmbrăcat în alb – abia apoi am realizat că era expert pirotehnic – și m-a întrebat în loc de salut: unde-i bomba? Pe urmă a spus: dați-mi bomba! Am zâmbit si am intrat în birou și i-am dat petardele. A spus: unde-i bomba? Și-a dat seama că din alea nu se putea face bombă. La percheziții au găsit valiza aia de aluminiu. Au spus: am găsit detonatorul! Dar erau trei domni în civil și au vrut să o desfacă. Și a venit soția mea și le-a zis: stați așa, să vă aduc altă șurubelniță. Dacă era detonator sau o bombă nu cred că stăteau lângă ea să se uite cum o desface soția mea cu șurubelnița”.

În 2017, la fond, mai mulți etnici maghiari au declarat că îl cunosc pe Zoltan Szocs, dar nu în calitate de șef al „Mișcării de Tineret 64 de Comitate”, ci din cea de vânzător de varză.

Curtea de Apel i-a condamnat inițial la pedepse minime cu suspendare pe Beke și Szocs, care au susținut tot timpul că au fost victimele unei înscenări. Ei au primit pedepse de câte 10 luni de închisoare, însă procurorii DIICOT au făcut apel, iar Curtea supremă le-a majorat pedepsele celor doi extremiști la câte 5 ani de detenție.

Istvan Beke și Zoltan Szocs au scăpat de pușcărie înainte de termen, ambii pe data de 19.07.2021, fiind eliberați prin două decizii pronunțate de Tribunalul Brașov.

Noi reguli privind reducerea poluării în UE. Cetățenii afectați de calitatea aerului vor putea fi despăgubiți

Parlamentul European a adoptat miercuri, 24 aprilie, acordul politic provizoriu la care s-a ajuns cu ţările UE privind noi măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în UE, astfel încât...

Despăgubiri de milioane de dolari pentru victimele medicului Nassar

Departamentul american de Justiţie a ajuns la un acord pentru plata a 138,7 milioane de dolari în procesul civil cu sutele de victime ale fostului medic al Federaţiei americane de gimnastică,...