Suma impresionantă pe care statul român a plătit-o în ultimii 15 ani foștilor deținuți care au câștigat la CEDO

Aproape 17 milioane de euro au fost achitate de statul român, până în prezent, fostelor persoane private de libertate care au câştigat despăgubiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a informat, luni, 11 martie, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin. Suma ia în considerare doar despăgubirile directe, nu și cele acordate în urma unui proces din România după decizia CEDO.

"În ultimii 15 ani, în sistemul penitenciar au fost deţinute 160.000 de persoane private de libertate. Dintre acestea, în ultimii 15 ani, au câştigat la CEDO despăgubiri în media sumei de 4.000 - 5.000 de euro 4.300 de foste persoane private de libertate, 4.300 raportat la 160.000, iar suma totală pe care statul român a plătit-o, până în acest moment, din evidenţele pe care le are Administraţia Naţională a Penitenciarelor la dispoziţie, este de 16,8 milioane de euro. (...) Procentul cauzelor câştigate la CEDO este în marja 2 - 3%. (...) Dacă vom caza 100 de persoane, în orice infrastructură, fie ea şi de tip hotelier, vă garantez că în 15 ani vor fi două-trei plângeri sau reclamaţii. (...) S-a vehiculat de foarte multe ori că statul român plăteşte sute de milioane de euro, ceea ce nu este adevărat", a declarat Halchin, la prezentarea bilanţului activităţii ANP în 2023.

El a menţionat că, anul trecut, ANP a avut printre priorităţi combaterea supraaglomerării.

"Acest fenomen încă se mai regăseşte la nivelul sistemului penitenciar, deşi este într-o continuă ameliorare şi în anul supus analizei, ca şi în 2022, eforturile în această direcţie au presupus două tipuri de măsuri - o măsură de ordin administrativ, care presupune transferuri, transferurile persoanelor private de libertate în interiorul, să spunem, subdiviziunii unităţilor de acelaşi regim şi, după cum observăm, am avut 3.400 de transferuri sau 3.600 de transferuri în 2023, în comparaţie cu 2.800 în 2022, iar a doua direcţie de acţiune în sensul combaterii supraaglomerării este, în mod evident, dezvoltarea fizică a sistemului penitenciar", a explicat Dan Halchin.

Şeful ANP a amintit că Guvernul a aprobat un memorandum cu măsuri de extindere a infrastructurii penitenciare. "Practic, în intervalul 2022 - 2025, documentul programatic spune că trebuie să ne mărim capacitatea cu 7.800 de noi locuri de cazare. După eforturi realmente extraordinare, s-a reuşit, pentru al treilea an consecutiv, respectarea acestei planificări. Cu alte cuvinte, în 2023 au fost programate a fi date în folosinţă un număr de 1.275 de noi locuri, au fost date 1.282. Un aspect foarte important care trebuie menţionat este faptul că noile penitenciare de la Unguriu şi de la Berceni, unităţi care despre care s-a vorbit foarte mult timp, au beneficiat de semnarea contractului de execuţie propriu-zisă, iar începând din anul acesta, din ianuarie, unităţile se află în faza de execuţie", a menţionat Halchin.

Conform acestuia, în 2023, pentru infrastructura fizică a sistemului penitenciar s-au derulat lucrări pe 28 de şantiere. "Volumul acestora a crescut până la 35 în acest moment, iar în următoarele două - trei luni vom ajunge la 74 de şantiere în tot sistemul, evident, la nivel naţional. Nu sunt numai privind locuri de cazare, sunt şi lucrări care ţin de alimentarea cu gaz metan, redimensionarea reţelelor de evacuare a apelor uzate ş.a.m.d", a punctat şeful ANP.

Anul trecut au fost repatriaţi un număr de aproximativ 1.000 de fugari. "Condiţiile din sistemul penitenciar românesc nu sunt nici pe departe aşa cum sunt clamate sau blamate de unele persoane care se află în anvergura unui proces penal sau a altuia. Se poate trage concluzia că, în ipoteza în care condiţiile de detenţie ar fi fost necorespunzătoare sau dacă noi am fi făcut ceva incorect în sistemul penitenciar, instanţele internaţionale din ţările cu care cooperăm n-ar fi luat decizia repatrierii unui număr atât de semnificativ de persoane care să-şi execute pedeapsa în România", a susţinut Dan Halchin.

Ce daune plătește de fapt România la CEDO

Sumele plătite de România după deciziile CEDO nu se limitează totuși la doar 17 milioane euro. Acestea sunt doar obligațiile directe și nu iau în considerare procesele împotriva statului român care au loc după pronunțarea Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Exemplul cel mai elocvent este cel al lui Gigi Becali, care a câștigat un proces împotriva României recent la CEDO. Curtea a stabilit că urmărirea penală a durat prea mult și i-a acordat despăgubiri de 5.232 euro.

Finanțatorul FCSB poate da însă acum în judecată oricând statul român în România, folosind decizia CEDO pentru a primi despăgubiri de ordinul milioanelor de euro, iar statul român trebuie să îi dea câștig de cauză pentru a nu risca sancțiuni mult mai grave.

CEDO condamnă România pentru achitarea în 1990 a doi ofițeri acuzați de crime legate de Holocaust

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi, 23 aprilie, România pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi...

FCSB, campioană! Florinel Coman: "Am simțit că va fi seara noastră"

Florinel Coman a declarat, sâmbătă seară, după ce FCSB a câştigat titlul, că a a avut încredere în colegii săi şi a simţit că va fi seara lor. Coman nu a jucat în meciul cu...