Constantin Niță se pregătește deja de eliberare condiționată. Cât a executat fostul ministru al Energiei și cum l-au ajutat deciziile Curții Constituționale

Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță (68 de ani), se pregătește deja pentru liberarea condiționată, la mai puțin de 9 luni de când a fost trimis după gratii pentru trafic de influență. Niță a intrat la pușcărie pentru 6 luni în 2019, de unde l-au scos deciziile CCR pe tema completurilor ilegale, iar în noiembrie 2022 a intrat din nou pentru a executa restul de pedeapsă, până la 4 ani.

Pedeapsa de 4 ani a lui Constantin Niță înseamnă 1.461 de zile, dar pentru că are peste 60 de ani, fostul ministru trebuie să execute doar jumătate, adică 730 de zile.

La socoteală se pun cele 266 de zile executate din noiembrie 2022 până în prezent, plus cele 6 luni deja executate în 2018 (mai precis 182 de zile), așa că fostul ministru a ispășit 448 de zile. Calculul nu include zilele-câștig obținute de Constantin Niță prin muncă și nici cele socotite ca executate urmare a condițiilor improprii.

Judecătoria Miercurea Ciuc a declinat către Înalta Curte cererea lui Constantin Niță prin care solicită judecătorilor să constate „intervenția unei legi penale noi”. Instanța supremă va dezbate procesul lui Constantin Niță pe data de 14 septembrie.

Fostul ministru social-democrat al Energiei s-a întors la închisoare după ce Înalta Curte i-a respins în noiembrie 2022 o cale extraordinară de atac împotriva deciziei de condamnare din iunie 2018.

Atunci, tot Înalta Curte îl condamnase pe Niță la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență, mai exact pentru că îi ceruse afaceristului Tiberiu Urdăreanu de la UTI un „comision” de 5% dintr-un contract bănos cu Primăria Iași, condusă la vremea respectivă de Gheorghe Nichita (condamnat și el la 5 ani de pușcărie într-un alt dosar).

Cum a „lucrat” CCR în favoarea lui Constantin Niță

Constantin Niță a executat șase luni de pedeapsă, apoi a fost pus în libertate, deoarece Curtea Constituțională a constatat nelegala compunere a completurilor de judecători de la Înalta Curte. Decizia de eliberare a venit în cadrul unei contestații în anulare, pe care fostul ministru a pierdut-o într-un final, în noiembrie 2022.

O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene l-a băgat pe Niță înapoi după gratii, la fel ca în cazul Elenei Udrea în Dosarul Gala Bute, care obținuse și ea anularea condamnării de 6 ani.

• „Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, arătau judecătorii CJUE.

În prezent, Constantin Niță cere aplicarea legii mai favorabile, cu referire la decizia CCR care a generat „marea prescripție” – o hotărâre criticată la rândul ei de CJUE pe data de 24 iunie 2023.

• „Soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii. Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de cauze de întrerupere unei perioade anterioare, în temeiul principiului legii penale mai favorabile”, arată ultima decizie a CJUE.

De asemenea, Constantin Niță vorbește în cererea depusă în instanță despre condițiile eliberării înainte de termen, deoarece deținuții cu vârsta de peste 60 de ani au vocația de a scăpa de pușcărie după executarea a jumătate din pedeapsă. La calcului fracției se iau în considerare perioada deja executată (cele 6 luni din 2018) și zilele-câștig obținute prin muncă.

Ce a scris Constantin Niță în cererea declinată către ICCJ

Iată ce a reținut Judecătoria Miercurea-Ciuc cu privire la solicitarea lui Constantin Niță:

• „Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1110/258/2023 din 21.03.2023, contestatarul (Niță Constantin – n.r.) a formulat, prin apărător ales, contestaţie cerere pentru aplicarea legii penale mai favorabile, susţinând, în esenţă, că prevederile vechiului Cod penal îi sunt mai favorabile atât cu privire la fapta, pedeapsă, cât şi cu privire la regimul de liberare condiţionată, precizând la termenul de judecată din 19.04.2023 că obiectul cererii este aplicabilitatea legii penale mai favorabile există o neconcordanţa clară în raport cu momentul efectiv de comitere a infracţiunii, indicând ca şi temeiul legal al cererii prevederile art. 595 CPP.
• Susnumitul se află în executarea unei pedepse rezultante de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă (…), fiindu-i emis Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 75/25.11.2022.
• Instanţa remarcă faptul că cererea formulată nu poate fi considerată ca fiind una ce ţine de executarea pedepsei în virtutea Legii nr. 254/2013 întrucât aceasta nu a fost formulată împotriva vreunei măsuri dispuse de administraţia locului de detenţie ori împotriva vreunui act emis de judecătorul de supraveghere a privării de libertate ci vizează exclusiv stabilirea legii penale mai favorabile, inclusiv în ceea ce priveşte fapta şi pedeapsa aplicată.
• Raportat la motivele invocate de condamnat, astfel cum au fost precizate, se reţine că potrivit art. 595 CPP, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal, alin. (2) stipulând că aplicarea acestor dispoziţii se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanţa de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de către instanţa corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de detenţie.
• Analizând excepţia necompetenţei materiale, fiind vorba despre o condamnare pronunţată în prima instanţă de ICCJ (…) competenţa de a soluţiona cerere vizând aplicarea legii penale mai favorabile îi revine Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie”, se arată în motivarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Patronul UTI a relatat cum a fost stors de șpăgi

Tiberiu Urdăreanu a relatat în fața Înaltei Curți, pe data de 22 martie 2022, cum atât Constantin Niță, cât și Gheorghe Nichita, i-au cerut bani în 2012 pentru a obține un contract cu Primăria Iași privind implementarea unui sistem de management al traficului în municipiu.

• „La momentul discuției cu domnul Niță și pretinderea comisionului de 5 % deja avusese discuția cu Mardarasevici privind acel procent de 10% pentru primarul Nichita. Valoarea cumulată de 15% era foarte mare pentru acel contract. Am încercat să-i explic, dar nu am reușit să obțin o reducere.
• Referitor la cei 5 %, am convenit cu domnul Niță să încercăm să plătim suma prin 2 căi: un contract de consultanță și o altă parte în numerar. Referitor la contractul de consultanță am primit numele unei persoane, un domn Ghirdă, precum și un număr de telefon, pe care să îl sun și să stabilim cum să facem contractul de consultanță. M-am întors la birou și am transmis asta colegului meu Mihai Tănăsescu, vicepreședintele UTI. Acesta a luat contactul și a discutat cu directorul Departamentului Management Trafic, Bogdan Zărnescu.
• Acesta din urmă l-a contactat pe acel domn Ghirdă și au stabilit încheierea unui contract pe termen lung, câțiva ani, în care UTI să plătească care 5.000 de euro pe lună către firma domnului Ghirdă. Sumele erau mici pentru suma totală de 5%, adică 3,5 milioane de lei. Deci prin acest contract nu se putea plăti integral, decât într-un termen foarte lung. UTI a continuat să plătească aceste sume timp de 1 an. Nu existau contraprestații, din care știu eu, de către firma domnului Ghirdă”, a declarat Tiberiu Urdăreanu.

Acuzațiile DNA în dosarul fostului ministru PSD al Energiei

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Niţă a intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme - parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 - iunie 2014”, susţineau procurorii.

Pedeapsa dură primită de preotul rus care a oficiat slujba de pomenire pentru Aleksei Navalnîi. Biserica Ortodoxă Rusă nu a motivat decizia

Un preot ortodox rus care a oficiat o slujbă de pomenire a fostului lider al opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi, în luna martie, a fost suspendat din funcţiile clericale timp de trei ani, a...

Deputatul PNL Mircea Roșca a scăpat definitiv de dosarul de trafic de influență prin prescrierea faptelor

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, luni, 22 aprilie, încetarea procesului penal împotriva deputatului PNL de Prahova Mircea Roşca,...