Criză politică în Danemarca. Alianță stânga-dreapta, după șase luni de negocieri „chinuitoare”

Danemarca va avea, în sfârşit, un nou guvern la şase săptămâni după alegeri neconcludente, cu o alianţă stânga-dreapta formată după negocieri chinuitoare, a declarat, marţi, premierul Mette Frederiksen, potrivit AFP.

Frederiksen, de stânga, a declarat reporterilor că alianţa politică este "ceea ce are nevoie ţara", după o victorie electorală la limită a social-democraţilor săi în alegerile legislative din 1 noiembrie.

"Atât din cauza crizelor cu care ne confruntăm - inflaţia, războiul din Europa - dar şi pentru că trebuie să luăm decizii care ne obligă să privim lucrurile diferit", a spus ea.

Noua echipă guvernamentală va fi anunţată joi, a precizat ea, "formată din social-democraţi, liberali şi moderaţi".

Ea a vorbit cu presa după ce a informat-o pe regina Margrethe despre alianţă.

Frederiksen a declarat că noul guvern va avea "multe compromisuri, dar mai ales multe ambiţii".

Monarhul a însărcinat-o să încerce să formeze un guvern în noiembrie, după ce s-a întâlnit individual cu liderii celorlalte 11 partide din parlamentul danez.

"Ne aflăm pe un teritoriu total nou şi neexplorat", a declarat pentru AFP Robert Klemmensen, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Lund.

"Este extrem de surprinzător - nimeni nu credea că va fi posibil să se formeze acest guvern", a adăugat el.

Ultimul guvern de coaliţie între social-democraţi şi liberali a durat doar nouă luni, între 1978 şi 1979.

Dar social-democraţii - obişnuiţi să conducă guverne minoritare - sunt de departe cel mai mare partid, cu 50 de locuri din cele 179 din Parlament.

În timp ce guvernul ei a fost în mare parte salutat pentru gestionarea pandemiei Covid-19, alegerile din noiembrie au fost declanşate de aşa-numita criză a nurcilor din ţară.

Afacerea a izbucnit după ce guvernul a decis în noiembrie 2020 să sacrifice cele 15 milioane de nurci din ţară de teama unei tulpini mutante a noului coronavirus.

Decizia s-a dovedit a fi ilegală, iar partidul social-liberal care susţine guvernul minoritar al lui Frederiksen a ameninţat că îl va răsturna dacă aceasta nu convoacă alegeri anticipate pentru a recâştiga încrederea alegătorilor.

Social-liberalii au plătit un preţ pentru acest joc de noroc, pierzând nouă din cele 16 locuri pe care le deţineau.

În schimb, acesta a fost cel mai bun rezultat electoral al social-democraţilor din ultimele două decenii şi i-a permis lui Frederiksen să înceapă negocierile de pe o poziţie de forţă.

Frederiksen şi social-democraţii săi au declarat chiar înainte de vot că doresc să guverneze dincolo de diviziunile tradiţionale.

Ei au trebuit să negocieze cu principalul partid danez de pe dreapta politică, Partidul Liberal, şi cu partidul centrist nou format, Moderaţii, creat de fostul premier Lars Lokke Rasmussen.

Moderaţii au obţinut peste nouă procente din voturi, iar Rasmussen a insistat că vrea să fie "puntea" dintre stânga şi dreapta.

Extrema dreaptă a influenţat puternic politica daneză în ultimele decenii - dar cele trei partide populiste au obţinut împreună doar 14,4% din voturi şi au avut o influenţă redusă asupra negocierilor.

Unde mai fug rușii, la 10.000 de km distanță: Lovitură pentru ei, SUA îi blochează într-o țară NATO

După începerea războiului din Ucraina, în Rusia s-a produs un fenomen dezastruos: un adevărat exod al populației peste granițe. Analiștii au apreciat că aproximativ 1 milion de ruși au...

Avantajul Rusiei în războiul din Ucraina se micșorează. „Kievul încă poate câștiga războiul“

După ce Congresul american a aprobat săptămâna aceasta un mult așteptat ajutor militar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Rusia a jubilat că armamentul occidental avansat nu va putea...