Suma amețitoare la care a ajuns datoria publică globală: ”Pieţele par să nu fie afectate, dar oamenii sunt”

Datoria publică globală a atins anul trecut nivelul record de 92.000 miliarde de dolari, deoarece guvernele s-au împrumutat ca să contracareze crizele, cum ar fi pandemia, iar povara datoriei se simte acut în ţările în curs de dezvoltare, se arată într-un raport publicat miercuri, 12 iulie, de Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Reuters.

Pe plan mondial datoria internă şi externă a urcat de peste cinci ori în ultimele două decenii, depăşind ritmul de creştere al economiei, PIB-ul înregistrând doar o triplare din 2002, conform raportului publicat înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din G20 (14-18 iulie).

”Pieţele par să nu fie afectate - încă - dar oamenii sunt. Unele din cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între achitarea datoriilor sau slujirea poporului”, le-a spus jurnaliştilor Antonio Guterres, secretarul general al ONU.

Ţările în curs de dezvoltare deţin aproape 30% din datoria publică globală, din care 70% sunt reprezentate de China, India şi Brazilia. 59 de ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu un nivel al datoriei ca procent din PIB de peste 60% - un prag care indică un nivel ridicat al datoriei.

”Datoria reprezintă o povară semnificativă pentru ţările în curs de dezvoltare, din cauza accesului limitat la finanţare, a creşterii costurilor de împrumut, a deprecierii valutelor şi a încetinirii creşterii economice”, se arată în raport. Mai mult, arhitectura financiară internaţională a făcut accesul la finanţare pentru ţările în curs de dezvoltare atât inadecvat, cât şi scump, în condiţiile în care plăţile nete ale dobânzilor datoriei depăşesc 10% din venituri în cazul a 50 de economii emergente.

Creditorii multilaterali ar trebui să-şi extindă finanţarea, adoptând măsuri cum ar fi suspendarea temporară a penalităţilor (cum a făcut FMI) şi să sporească accesul la finanţare pentru ţările care se confruntă cu o criză a datoriei, consideră Organizaţia Naţiunilor Unite.

De asemenea, este necesar un mecanism de reeşalonare a datoriei ”pentru a rezolva progresele lente înregistrate în cadrul comun G20”, se arată în raport, fără a furniza detalii privind modul de funcţionare a mecanismului.

În octombrie 2020, creditorii oficiali şi G20 au adoptat un cadrul comun privind datoriile, obiectivul fiind de a include şi ţările care nu sunt membre ale clubului de la Paris, cum e China, în legislaţia privind atenuarea poverii datoriei.

Cât va dura curățarea Fâșiei Gaza de moloz și muniție neexplodată: ”Circa 14 ani de muncă, cu 100 de camioane”

Evacuarea uriaşei cantităţi de moloz, printre care se află şi muniţii neexplodate, rezultate de pe urma războiului devastator al Israelului în Fâşia Gaza ar putea dura în jur de 14 ani,...

ONU cere anchetă internațională la spitalele atacate de Israel în Gaza, unde au fost descoperite mai multe gropi comune

Naţiunile Unite au cerut marţi "o anchetă clară, transparentă şi credibilă" privind gropile comune descoperite la două spitale importante din Gaza, devastată de război, care au fost...