În căutarea ratei de echilibru: Renunță băncile centrale la politica de creștere a dobânzilor?

Băncile centrale din întreaga lume au început să își nuanțeze pozițiile legate de majorarea dobânzilor.

Teama de a arunca economiile în recesiuni pe termen lung și chiar depresiune economică face să se vorbească despre necesitatea găsirii unui ”nivel de echilibru”.

Mai mult decât atât, apar tot mai multe voci care spun că o inflație care are ca principală cauză criza energetică nu poate fi redusă doar prin instrumentele băncilor centrale.

FED schimbă foaia

După patru creșteri consecutive cu 0,75% ale dobânzilor, Rezerva Federală Americană se confruntă acum apeluri din partea investitorilor pentru protejarea locurilor de muncă și a economiei reale.

Deși președintele FED Jerome Powel a declarat că va crește dobânzile atât cât va fi necesar pentru a reduce inflația, iar creșterea prețurilor se dovedește ”mai încăpățânată”și mai de lungă durată decât o arătau prognozele inițiale, presiunile inflaționiste fiind reduse doar marginal, se pare că banca centrală americană își va schimba abordarea.

La viitoarea ședință de politică monetară, care va avea loc pe 2 noiembrie 2022, banca centrală a SUA va reduce ritmul de creștere a dobânzilor, la 0,5%, urmând ca această evoluție descrescătoare să continue și în 2023, anunță CNN.

Schimbarea mediului economic

În Europa, președintele Băncii Centrale, Christine Lagarde, a declarat recent că instituția pe care o conduce va proceda la noi majorări ale dobânzilor, dar a recunoscut limitele de acțiune ale politicii monetare, ce trebuie susținută și pe plan fiscal și economic.

Lagarde arată că politicile monetare ale băncilor centrale sunt insuficiente pentru reducerea inflației, în condițiile apariției unui nou mediu economic internațional.

Și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a vorbit despre limitele politicii monetare în domolirea presiunilor inflaționiste, susținând că Banca Națională ”nu a bruscat economia”, așa cum a făcut instituția similară din Ungaria.

Deși BNR a majorat puternic dobânda de politică monetară în 2022, de la 1,75%, cât era la finele anului trecut, la 6,75% în prezent, nu ”a sărit la 16%”, cum au cerut unele voci din domeniu.

Nimeni nu știe ce va urma

”Abordarea este să ne ducem spre o rată de echilibru a politicii monetare, dar nu știm nici noi și nu știe nimeni unde este acest punct de echilibru.

Marele pericol este dezancorarea așteptărilor inflaționiste, mai ales că inclusiv marile bănci centrale internaționale: FED, Banca Angliei, BCE, nu știu care va fi evoluția viitoare”, a arătat Mugur Isărescu.

La rândul său, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a exprimat o poziție similară pe rețele sociale: ”consider că în ciuda eforturilor băncii centrale de a întări politica monetară, acestea tot nu ar fi în măsură să reducă în totalitate inflația atâta timp cât întărirea nu este acompaniată de măsuri pentru stabilizarea anticipațiilor fiscale (reducerea convingătoare a deficitelor fiscale) și de disiparea, chiar și parțială, a șocurilor din piețele de energie”.

Angajații ale căror salarii scad după aplicarea măsurilor de austeritate. ”Marea reformă” afectează milioane de români

Măsurile Guvernului vor afecta anumite categorii de angajați. Milioane de salariați ar putea fi afectați. În primul rând, IT-știi care câștigă peste 10.000 de lei vor plăti un impozit...

Comisia Europeană prezintă pe site-ul oficial doar 7 proiecte finanțate în România prin PNRR. Care sunt acestea

Comisia Europeană a publicat pagini de internet actualizate pentru fiecare țară ce a aplicat pentru fonduri de redresare și reziliență. În cazul României, Comisia Europeană prezintă 7...