O criza prea mare pentru niste oameni asa de mici. O criza prea mica pentru niste partide asa de mari

Autor: Petrisor Peiu - analist
Sambata, 06 Iunie 2020, ora 11:36
27114 citiri

Trei virusi ucigasi au pus stapanire pe tara noastra: lipsa banilor care sa ne permita buna functionare a statului, dependenta excesiva a vietii noastre cotidiene de ceea ce produc altii si un milion de oameni fara loc de munca. Si pare ca nimeni nu ia in serios bolile acestea. Niciunul dintre cei care primesc salarii si pensii speciale tocmai pentru a lua in serios aceste amenintari. Politicienii nostri au ramas, cu totii, prizonierii unui an 2020 dedicat realegerii lor, nu salvarii Romaniei din criza in care a intrat intreaga planeta.

In vreme ce unii impart in pensii si alocatii niste venituri inexistente, iar altii promit camioane de bani europeni care nu s-au tiparit inca, iata cam cum arata realitatea neplacuta:

Pe primele 4 luni ale anului 2020, statul roman a strans la bugetul consolidat 98 de miliarde de lei si a cheltuit 125 miliarde de lei. 27 de miliarde reprezinta deficitul bugetar pentru prima treime a anului, sau 2,5% din PIB. Cu alte cuvinte, fiecare al cincilea leu cheltuit de stat trebuie imprumutat (sursa: AICI).

Acum poate nu stiti, dar aceasta tara are, anul acesta, o foame uriasa de bani, pentru a putea supravietui asa cum e. De cati bani avem nevoie? Cat de mult trebuie sa ne imprumutam? Romania are de "rostogolit" o datorie scadenta de 46 de miliarde de lei in 2020, la care se adauga un deficit bugetar cuprins intre 73 de miliarde de lei (legea bugetului) si 95 de miliarde de lei (prognoza CE). Vorbim, asadar, de un total de 120-140 miliarde de lei. De unde luam acesti bani si cat ne costa ei? Cam 60% ar trebui sa ii luam de la bancile din Romania, dar cu cel mai mare pret platit in Uniunea Europeana. Restul ii imprumutam de pe pietele externe, tot cel mai scump din Uniunea Europeana, dar in plus acolo mai avem nevoie si de rating.

Asa sa stiti despre primul si cel mai de temut virus care ne-a infectat: avem de imprumutat cel putin 120 de miliarde de lei, iar imprumutul asta va fi mai scump sau mai ieftin, in functie de cum arata bugetul si executia bugetului de anul acesta. Si ce vedem la executie: s-au strans 98 de miliarde de lei: jumatate sunt veniturile de la bugetul statului (48 de miliarde de lei) si mai bine de o treime (36 de miliarde de lei) sunt contributiile platite de romani la fondul de pensii si la cel de sanatate. 7 miliarde de lei sunt venituri nefiscale si 6 miliarde de lei sunt banii europeni veniti de la UE. Din cei 48 de miliarde de lei stranse la bugetul statului, mai bine de jumatate sunt din TVA (16 miliarde de lei) si accize (peste 10 miliarde de lei); aproape 8 miliarde de lei vin din impozitul pe salarii/venit si 6,5 miliarde de lei din impozitul pe profit. 2,3 miliarde de lei au fost stranse de primarii din impozitul pe proprietati.

Mai mult de un sfert din cheltuielile statului s-au dus in salarii: 35 de miliarde de lei. 17 miliarde s-au dus pe cheltuielile de intretinere ale aparatului bugetar, 7 miliarde de lei au fost dobanzile platite in contul datoriei acumulate si inca 3 miliarde de lei subventii platite de stat. 44 de miliarde de lei s-au cheltuit pentru pensii si asistenta medicala, 5,5 miliarde de lei s-au cheltuit pentru investitii. Numai in ultima luna din raportare, aprilie, statul a strans doar 26 de miliarde de lei si a cheltuit aproape 35 de miliarde, generand un deficit de 9 miliarde de lei. Pe o singura luna.

Hai sa mai citim o data: contributiile pe care le-au platit romanii timp de patru luni au fost de 36 de miliarde de lei, dar cheltuielile din acele contributii au fost de 44 de miliarde de lei. Orice om normal s-ar ingrijora pentru ca urmeaza inca 8 luni in care vom mai contribui cu 72 de miliarde de lei, din care vom cheltui inca 88 de miliarde de lei. Ei,as! Marcel Ciolacu a gasit solutia: mai cheltuim vreo 7 miliarde de lei in plus pe cresterea alocatiilor. In plus fata de cei 10 miliarde de lei pe cresterea pensiilor. Hai ca incepem sa regretam vremurile cand alegerile se castigau cu oferirea de galeti, pungi cu faina si sticle de ulei. Parca era mai ieftin.

Pesedistii par a crede netulburati in solutia lor miraculoasa: crestem pensiile, pensionarii vor da buluc la supermarket, cresc vanzarile, statul strange bani din TVA si accize, apoi mutam banii la fondul de pensii. Problema e ca pensionarii nu prea consuma produse accizabile (nu beau, nu fumeaza si nu se plimba cu Maybach-ul), decat energia si gazele scumpe pastorite de pesedistul platit cu 11.000 euro pe luna, Dumitru Chirita, starostele ANRE. Ce sa mai spunem de TVA-ul care se strange din ce cumpara sarmanii pensionari: medicamentele, protezele si alimentele au cota redusa de TVA, 9%...

Al doilea virus cuibarit la noi este cel care ne impinge sa nu mai producem mare lucru si sa cumparam din ce in ce mai mult din strainatate. In 2019 deficitul comercial pentru bunuri al Romaniei a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 incoace, cu exporturi de 69 mld. euro si importuri de 86 mld. euro. Si veselia a continuat: Romania a inregistrat in primele trei luni ale anului un deficit comercial de 4,45 miliarde euro, cu 732 milioane euro mai mare decat in perioada similara din 2019 (+19%), dupa ce importurile au crescut cu 1,3%, iar exporturile au scazut cu 2,6%.

In total, importurile s-au ridicat la 21,5 miliarde euro, iar exporturile la 17 miliarde euro.

Din cele 17 miliarde de euro deficit, mai mult de jumatate provin din doua domenii in care romanii excelau: produsele chimice au un deficit de 7,6 miliarde euro si produsele agroalimentare care au ajuns la un nivel de 1,7 miliarde euro. Sa mai reluam reteta simpla a dezastrului romanesc: Romania si-a vandut cea mai mare parte a petrochimiei unui concurent (OMV), care a demolat aceasta industrie si azi importam la greu produse chimice. In plus, am reusit sa ingropam total fabricile de ingrasaminte cu un pret prohibitiv al gazelor naturale. Asta in calitate de posesori de gaze naturale. A, am uitat sa va spun de ce avem asa un defict mare la alimente, desi ne laudam ca suntem granarul si porumbarul Europei: pentru ca importam masiv carne de porc, jumatate din consum. Am ajuns sa crestem mai putin de 4 milioane de porci (sursa: AICI), de la 11 milioane de capete in 1990. Si importam la greu: peste 400.000 tone pe an, din Germania, Spania, Polonia, Ungaria, Franta etc. (sursa:AICI).

Un alt fapt interesant: China, Ungaria si Polonia sunt responsabile de peste jumatate din deficitul comertului nostru exterior cu bunuri.

Aproape 3,8 miliarde de Euro reprezinta deficitul cu China, primul furnizor de dezechilibre in comertul nostru international: importam de acolo in valoare de peste 4,5 miliarde de Euro si reusim sa exportam putin peste 750 milioane de Euro.

Ungurii exporta aici bunuri in valoare de peste 6,6 miliarde de Euro si importa de la noi putin peste 3,3 miliarde de Euro, in vreme ce polonezii exporta in Romania bunuri de peste 5,1 miliarde de Euro si importa de aici bunuri de sub 2,5 miliarde de Euro.

Daca adunam cele 3,78 miliarde de Euro deficit acumulat pe relatia China cu cele peste 2,7 miliarde de Euro acumulate ca deficit atat pe relatia cu Ungaria cat si pe cea cu Polonia, ajungem la aproape 9,3 miliarde de Euro, adica mai mult de jumatate din deficitul nostru de peste 17 miliarde de Euro din comertul cu bunuri.

Acum, hai sa citim si altfel: aproape un sfert din deficit vine din comertul cu China, cel mai proaspat dusman pe care l-au descoperit iscusitii nostri politicieni, mai avem vreo 12% din deficit de la altii cu care ne luptam pe la simpozioane (rusii) si restul de deficit vine de la cei pe care-i toaca marunt deontologimea noastra, ungurii si polonezii. Pai, stau si eu si ma intreb: cum naiba vom reusi sa vindem noi ceva vreodata chinezilor sau rusilor sau ungurilor pe care-i spurcam pe la toate colturile? Pe polonezi nu prea-i injuram, doar ii dojenim zilnic ca nu ne-au copiat pe noi cu statul de drept...

Am pastrat pentru final cel de-al treilea virus care roade astazi Romania: somajul. In februarie 2020, inainte de pandemie si de criza, in tara munceau 5,2 milioane de oameni si 245.000 erau someri. Astazi avem peste 1 milion de someri, de patru ori mai multi decat in februarie. Asa cum aflam de la ultima comunicare a Ministerului Muncii, joi, 29 mai, erau 595.672 contracte individuale de munca suspendate (adica someri tehnic) si 429.585 contracte individuale de munca incetate (adica someri). Marea problema este ca o mare parte din cei aflati in somaj tehnic se muta in categoria celor aflati in somaj propriu-zis.

Pentru a avea pe masa un exemplu de nenorocire care ne pandeste am ales un caz elocvent: cu o cifra de afaceri de aproximativ 5 miliarde de Euro pe an, Dacia reprezinta compania fanion a tarii si principalul exportator. Totodata, Dacia Renault este motorul principal care a dus Romania pe locul 9 in ierarhia producatorilor europeni de automobile. La Mioveni lucreaza aproape 15.000 salariati si inca peste 100.000 de slujbe la nivel national depind de aceasta fabrica. Actionarul majoritar, proprietarul companiei practic, este grupul francez Renault, unul dintre marii constructori de automobile. Iar Renault are serioase probleme financiare, motiv pentru care actiunile companiei sunt intr-o scadere accentuata. Si nu din cauza corona-crizei, ci din cauza unei crize interne care s-a agravat teribil in contextul pandemiei. Actiunea Renault, de altfel, scade continuu incepand cu septembrie 2019, de altfel:

Compania franceza a solicitat guvernului de la Paris un credit de urgenta in valoare de 5 miliarde de Euro, iar Comisia Europeana a aprobat ajutorul de stat acordat de guvernul de la Paris catre Renault, dar si conditiile puse de administratia Macron.

Renault se obliga, in schimb, sa faca economii de peste 2 miliarde de Euro, inclusiv prin reduceerea a 15.000 locuri de munca (4.600 in Franta si 10.000 in restul lumii), sa renunte la dezvoltarea capacitatilor din Maroc si Romania si sa se conformeze planului franco-german de integrare in productia de automobile electrice. Acum, ma intreb: oare din cele 10.000 de locuri de munca din afara Frantei, cate se vor taia de la Mioveni? Poate nu stiati, dar la noi, Renault nu produce nici masini electrice, nici baterii. Ei, hai, ma intreb si eu ca fraierul, cei care ignora de zeci de ani autostrada Pitesti-Sibiu (principala cerinta a Renault catre guvernul nostru) dorm la fel de linistiti ca si acum doua luni...

Partea cea mai comica este ca guvernul toarce linistit. Nu se consuma cu cifrele astea nenorocite, serbeaza linistit strategia de castigare a alegerilor: vor promite cheltuirea unor bani netipariti inca, cei 33 de miliarde de la Euro fluturati de Siegfried in numele prea-blandei Ursula von der Leyen. Ce grozavi suntem noi la vandut iluzii! Pai, planul cu miliardele UE este abia o propunere, cu care oricum unele state (austriecii si olandezii nostri dragi) nu sunt de acord. Daca se va aproba ventilatorul cu miliarde de la Bruxelles, el se va aproba prin decembrie, atunci cand alegerile la noi se vor fi consumat deja si nimeni nu va mai da doi bani pe ce crede electoratul. Apoi, cele 33 de miliarde nu sunt chiar atatea, ci doar vreo 19, restul vor fi credite pe care daca le luam, trebuie sa le si platim inapoi, ca pe orice alte credit. Unde mai pui ca mai cotizam si noi vreo 12 miliarde de Euro, dar asta e un mic amanunt uitat pe parcurs. Si, asa de final, sa va dau o veste: cele 19 miliarde de Euro se pot cheltui doar pentru anumite proiecte, nu asa, pentru pensii speciale, alocatii, PNDL si alte mezelicuri.

Pentru a va intari optimismul, ma gandesc sa va spun ca UE a mai avut un plan din asta de investitii, tot "pe proiecte". Si nu demult, prin 2014. Planul Juncker pentru investitii strategice se chema si era in valoare de 315 miliarde de euro, cam jumatate din planul de acum de la Bruxelles. Stiti cat a reusit sa atraga Romania? Dintr-un total aprobat de 88 de miliarde de euro, fix 775 milioane de euro (care ar genera pana la 3,5 miliarde de euro), locul 21 in UE, dupa ponderea in PIB a investitiilor aduse de planul Juncker. Da, am atras 0,0088 din banii pusi de UE la bataie. Mai putin de 1%!!!

Din cei 88 de miliarde de euro aprobate, Franta, campioana, a atras cam 16 miliarde de euro, care ar genera un total de peste 80 de miliarde de euro, Italia a atras 11,6 miliarde de euro (70 de miliarde de euro investitii generate), Spania a atras aproape 11 miliarde de euro, Polonia a atras 4,2 miliarde de euro, care sa genereze alte 21 de miliarde de euro, Ungaria a atras tot cat noi, 762 milioane de euro, care vor genera investitii de peste 4 miliarde de euro. Pe primul loc ca pondere a banilor atrasi in PIB a fost Grecia, cu aproape 3 miliarde de euro in proiecte aprobate.

Sursa: AICI

Acum, sa stiti ca toti cei care ne vand astazi iluzia celor 33 de miliarde de euro erau mari euro-politicieni si pe durata planului Juncker: Siegfried Muresan era vicepresedinte al Partidului Popular European (de unde venea si Juncker) si vice-presedinte al comisiei pentru buget din Parlamentul european, Adina Valean era tot europarlamentar in acelasi partid, Victor Ponta, Mihai Tudose si Dacian Ciolos au fost premieri ai Romaniei, Corina Cretu era comisarul european pentru dezvoltare, iar Klaus Iohannis insusi a fost presedintele tarii.

Asa ca eu zic ca, inainte de a ne vinde promisiunea de 33 de miliarde de euro, sa faca bine toti acesti politicieni, detinatorii puterii in Romania, sa ne explice de ce au reusit sa aiba aprobate abia 775 milioane de Euro in proiecte, de 6 ori mai putin decat polonezii, de 4 ori mai putin ca grecii, cu 100 de milioane de euro mai putin decat cehii sau la fel de mult ca ungurii (ultimele trei tarii fiind toate de doua ori mai mici decat tara noastra). De ce?

Ne aflam, deja, in ochiul unei furtuni groaznice: criza economica, care ne inconjoara zi de zi, este mare, complicata si, cu certitudine, mult mai lunga decat am fi crezut acum 3 luni. Chiar daca tara noastra ar functiona ca o masina perfecta, criza care a inceput sa macine economia globala tot ne-ar fi macinat indeajuns de mult si indeajuns de puternic. Dar Romania era deja mult prea vulnerabila la inceputul acestui an, fara impulsul unei tulburari a intregii planete.

La fiecare criza majora pe care o traieste natiunea noastra nutrim speranta ca se vor schimba mecanisme fundamentale in functionarea acestei tari, mecanisme care, de zeci de ani, ne tin prizonieri la periferia dezvoltarii si care au produs dezastrul demografic de astazi, cu aproape 5 milioane de romani emigrati in lumea larga, in cautarea unui loc pe care tara lor nu vrea sau nu poate sa li-l permita.

Fiecare criza pe care o traim este un prilej de speranta: Romania nu mai poate continua asa, ceva important trebuie sa se schimbe definitiv, ne spunem cu totii. Raul pe care il traim trebuie sa inceteze si sa faca loc unui bine pe care continuam sa il visam. Minciunile care stau la baza neimplinirilor noastre trebuie sa inceteze. Trebuie, in sfarsit, sa facem si noi tot ceea ce fac natiunile din jurul nostru si trebuie sa recuperam toate decalajele fata de unguri, polonezi, slovaci si cehi. Si de fiecare data ratam majoritatea obiectivelor de schimbare a ceea ce ne sufoca.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Depozitul pentru deșeuri industriale periculoase de la Copșa Mică a fost închis. România scapă de plata penalităților la nivel UE
Depozitul pentru deșeuri industriale periculoase de la Copșa Mică a fost închis. România scapă de plata penalităților la nivel UE
România a evitat plata penalităţilor după ce Garda de Mediu din Sibiu a închis depozitul neconform de deşeuri industriale periculoase al Sometra SA din Copşa Mică, oraş care zeci de ani...
Sprijin pentru producția mașinilor electrice Ford în România: „Veste extraordinară pentru mediu”
Sprijin pentru producția mașinilor electrice Ford în România: „Veste extraordinară pentru mediu”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, marţi, 19 martie, că la fabrica Ford de la Craiova se va produce în curând primul autoturism electric. El a menţionat că în România au fost...
#criza economica pandemie, #imprumuturi Romania, #somaj Romania , #criza