Ziare.com

"Eu cu cine votez?" - De unde are R. Moldova de ales

de
Miercuri, 24 Septembrie 2014, ora 11:00

   

"Eu cu cine votez?" - De unde are R. Moldova de ales
A inceput vanatoarea electorala din Republica Moldova, la finalul careia aligatorii politicii isi vor devora alegatorii. In aceste "ape tulburi", cea mai potrivita tactica ar fi sa nu misti, sa nu o iei nici la dreapta, nici la stanga, sa astepti sa se calmeze spiritele. Caci ce e val ca valul trece...

Dar putini sunt cei care rezista tentantiei de a se opune elucubratiei de promisiuni sau riscului extern ridicat la cotele paroxismului. Daca "ai nostri" nu vor vota pentru EU, "ai lor" vor alege RU; daca nu Vest, atunci Est. Si atunci multi isi vor astupa nasul, grabindu-si pasul spre sectia de votare, crezand sincer ca asta e unica lor scapare.

In atare conditii, avem inca o campanie electorala in care argumentele evocate sunt exceptionale, dar lipsesc cu desavarsire. Treptat, subiectele ce se prefigureaza a fi puse in discutie sunt lipsite de continut.

Nu se mai pune problema eradicarii saraciei sau a combaterii coruptiei. La aceste capitole au esuat toate guvernarile, indiferent de coloratura lor (de conjunctura). La ordinea zilei sunt formele, nu fondul: unii "vor cu Europa", dar sunt restantieri la implementarea politicilor europene; altii "vor cu Rusia", dar nu s-ar duce acolo sa se stabileasca definitiv.

O recenta gaselnita a unui partid si jumatate din coalitia de guvernare este suprapunerea alegerilor parlamentare ordinare cu un referendum inutil si inoportun. Astfel, se incearca musamalizarea faradelegilor la care s-au dedat unii oficiali, dar mai ales liderii lor informali. Iar cetatenii, fiind privati de dreptul de a cunoaste vinovatii si de a-i vedea pedepsiti, sunt tratati ca imbecili si creduli.

In continuare, voi prezenta o succinta analiza a mesajelor si sanselor principalilor concurenti electorali din stanga Prutului:

1) PCRM - odata cu eliminarea "talibanilor" din fruntea formatiunii (asa numita "grupare Tkaciuk"), rolul si ratingul liderului comunistilor moldoveni au redevenit esentiale. Gratie caracterului sau charismatic si limbajului deseori trivial la adresa oponentilor, Vladimir Voronin ramane a fi un idol pentru cetatenii moldoveni pauperizati, rusificati si dezamagiti de guvernarea actuala.

Nu fara sprijinul partidelor democratice, comunistii au iesit basma curata dupa 7 aprilie 2009, nefiind pusi pe banca acuzatilor pentru hotiile, schemele si magariile pe care le-ar fi comis. De fapt, nici n-a avut cine sa-i incrimineze, caci cei care i-au succedat se pare ca au furat mai abitir.

In tot cazul, mesajul de baza al PCRM va fi axat pe inocularea ideii de unica alternativa a Coalitiei pro-europene, si mai putin pe trecutul "glorios" al Uniunii Sovietice.

Dansii mizeaza pe cateva aspecte: in perioada 2001-2009 au conferit o stabilitate, fie aceasta si de mormant, statului Republica Moldova, nu s-au implicat fatis in delapidarea banului public (cel putin nu exista dovezi in acest sens) si nu au purtat lupte viscerale pentru functii.

Problema cea mai stringenta este ca nucleul dur al electoratului comunist (batranii nostalgici, dar si minoritatile) este treptat inlocuit cu persoane de varsta a doua si chiar cu tineri din mediul rural si/sau rusofon. Astfel, PCRM poate spera la 30-35% din optiunile de vot, in pofida sicanelor efemere ale opozantilor si a resurselor financiare modeste.

2) PLDM - datorita imaginii aproape impecabile, uneori idolatrizate a prim-ministrului Iurie Leanca, acest concurent electoral isi va pastra rolul de prima vioara in orchestrarea unei eventuale noi Coalitii pro-europene.

Anume asocierea prim-vice-presedintelui PLDM cu succesul obtinut la Vilnius, cu liberalizarea regimului de vize si cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE, va asigura un numar suficent de mandate pentru ca liderul formatiunii, Vlad Filat, sa aiba o tranzitie usoara de la "somer" la "tatuca al natiunii".

Cu toate acestea, devenind un partid al maselor, fara un mesaj clar (sloganul "Inainte, Moldova" poate fi ridiculizat prin fraza: "inainte, ca inainte era mai bine") sau actiuni consecvente si imbatabile (pe de o parte, promoveaza integrarea europeana, pe de alta parte, cedeaza rusilor Banca de Economii si Aeroportul International Chisinau), profitand de un grad ridicat de isterie eurofila si invocand eterna stafie comunista, liberal-democratii duc povara unei guvernari acuzate de coruptie, de trafic de influenta, dar si de alte metehne.

Datorita aparatului administrativ si a resurselor umane si financiare, PLDM ar putea obtine cca 20-25% din voturi.

3) PDM - aceasta struto-camila a desertului politic de la Chisinau, care spera ca tufa sa compusa din trei trandafiri (simbolul formatiunii) va mai "inflori" in sondaje, pledeaza pentru un moldovenism europenist pe cat de agresiv, pe atat de absurd.

Pe langa mesajele confuze pe care le propaga (militeaza pentru apropierea de Uniunea Europeana, dar celebreaza ocuparea sovietica a Basarabiei, pretand asupra existentei unei "natiuni civice moldovenesti", a unei "limbi moldovenesti", desi cativa fruntasi au declarat ca vorbesc limba romana), partidul se confrunta cu imaginea sifonata a prim-vice-presedintelui sau, Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri, caruia ii sunt imputate mai multe atacuri raider la adresa sistemului bancar, dar si conlucrarea fructuoasa cu guvernarea comunista. Aceasta formatiune este cotata la 10-15% in sondaje.

4) PL - dincolo de discursul ce abunda de complezenta la adresa Romaniei si de sustinere a aderarii Republicii Moldova nu doar la UE, dar si la NATO, formatiunea condusa de catre Mihai Ghimpu si-a promovat propria agenda politica cu suficienta maturitate si consecventa (liberalii au obtinut recunoasterea limbii romane drept limba oficiala, desecretizarea arhivelor Ministerului Afacerilor Interne si a Serviciului de Informatii si Securitate, au semnalat numeroase abateri si faradelegi ale guvernarii pretins pro-europene, precum si includerea datei de 25 decembrie in lista sarbatorilor nationale).

Problemele acestui partid pot fi clasificate in pecuniare si identitare. Din prima categorie fac parte cele 33% din actiunile detinute de Mihai Ghimpu la o companie petroliera, sediul central achizitionat la un pret sub media de piata, in urma unei intelegeri tacite cu consilierii municipali comunisti, dar si investitiile dubioase la I.S. "Calea Ferata a Moldovei" (in perioada mandatului ministrului liberal Anatol Salaru).

"Chestiunea identitara" este mai degraba o plus-valoare a PL, intrucat sunt acuzati de filorusi ca promoveaza unirea cu Romania. Avand in vedere ca liberalii mizeaza pe un electoral stabil, tanar, pe o parte a intelectualitatii, dar si pe votul comunitatii cetatenilor moldoveni stabiliti in statele UE, scorul electoral al acestora ar putea fi cuprins intre 10-15%.

5) PSRM + Partidul lui Renato Usatai - aceste doua grupari puternic sustinute si finantate de forte ostile parcursului european al Republicii Moldova, adica de mediul de afaceri si de consilieri din Federatia Rusa, sunt comasate aici, pentru ca Partidul lui Renato Usatai (PaRUs) nu a fost inregistrat oficial la Ministerul Justitiei.

In pofida acestui fapt, popularitatea acestor formatiuni reprezinta cea mai mare provocare a actualei campanii electorale, intrucat ambele si-au manifestat optiunea aderarii Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan si a abrogarii Acordului de Asociere RM-UE.

Cu toate ca similitudinile dintre cele doua partide par a fi concludente, diferentele sunt, de asemenea, elocvente. Bunaoara, liderul socialistilor, Igor Dodon, revine in competitia pentru functia de deputat, dupa ce a figurat pe lista electorala a PCRM, fiind si ministru al Economiei. Respectiv, oricat nu s-ar erija in postura de politician echidistant, trecutul sau comunist denota servilitate si sustinere a procesul de racordare la standardele UE, demarat de Voronin si acolitii sai.

De altfel, exista o inregistrare video din 2011, in care Dodon afirma ca nu exista alta cale de dezvoltare decat integrarea in Uniunea Europeana. Plus la aceasta, votarea actualului sef al statului de catre grupul deputatilor socialisti denota caracterul desuet si superfluu al discursului sau impotriva coalitiei pro-europene.

De cealalta parte, formatiunea lui Renato Usatai are avantajul suflului nou, ca partid extra-parlamentar, dar si gratie injectiei masive de capital necesar remunerarii unei armate de cantareti rusi, adusi sa-i distreze pe cetatenii moldoveni.

Anume aceasta senzatie de opulenta si asigurare a unui festin perpetuu il propulseaza pe Usatai pe scena politica moldoveneasca. Sondajele acrediteaza PSRM-ul cu 5-6% (la limita pragului electoral), iar unele exit-poll-uri ofera PaRUs-ul 10-11% din intentia de vot.

In cazul participarii acestor doua grupari in calitate de bloc electoral, exista sanse reale ca vor accede in Parlament forte ostile parcursului european al Republicii Moldova.

In concluzie, situatia politica din stanga Prutului este destul de previzibila si dezolanta, deopotriva. Din pacate, cetateanul turmentat al lui Caragiale devine cetateanul moldovean de turma, care nu voteaza pentru programe electorale (de altfel, inexistente sau inconsistente), ci pentru promisiuni si pomeni materiale.

Ion Mischevca,
istoric si analist politic,
doctorand la Universitatea de Stat din Moldova

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3229 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Uniunea Europeana, SUA si ROMANIA au multe de realizat acolo

Cu banii de la bancile europene se pot realiza poduri peste Prut, linii de energie electrica, conducte de gaze naturale, o linie de cale ferata europeana, cladirii moderne. Romania si R. Moldova NU au acesti bani. ROMANIA sa ofere cetatenia romana si la rusi, gagauzi, ucrainieni etc (dupa certificatul de nastere cu nume rusesc/slav). In acest mod fortele pro rusia nu vor avea suficiente voturi pentru a duce R. Moldova catre rusia, datorita plecarii unora din ei in tarile europene si in lumea intreaga la o viata mai buna.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor