UE avertizeaza Serbia in privinta eventualei mutari a ambasadei sale la Ierusalim: "O sursa de grava preocupare si de regret"

Uniunea Europeana si-a exprimat luni "grava preocupare" si "regretul" fata de angajamentul Belgradului de a-si muta ambasada in Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, punand in umbra reluarea discutiilor Serbia-Kosovo la Bruxelles, relateaza AFP.

Presedintele sarb Aleksandar Vucic si premierul kosovar Avdullah Hoti reiau luni la Bruxelles dialogul pentru o normalizare a relatiilor intre Belgrad si Pristina, la cateva zile dupa ce au semnat la Washington un acord economic.

La finalul unei reuniuni la Casa Alba in prezenta lui Donald Trump, cei doi lideri s-au angajat vineri in privinta unei "normalizari economice", iar Serbia si-a anuntat decizia de a-si muta ambasada in Israel la Ierusalim pana in luna iulie a anului viitor.

Kosovo a acceptat la randul sau sa instituie relatii diplomatice cu Israelul.

UE este atasata de solutia asa-numita a doua state, fiecare cu capitala la Ierusalim, propria sa misiune diplomatica aflandu-se la Tel Aviv. Bruxellesul se asteapta ca statele candidate la aderare precum Serbia sa se alinieze la pozitiile sale in materie de politica externa.

"In acest context, orice demers diplomatic care repune in discutie pozitia comuna a UE privind Ierusalimul este o sursa de grava preocupare si de regret", a declarat Peter Stano, purtator de cuvant al sefului diplomatiei europene Josep Borrell.

Administratia Trump, care si-a iritat aliatii recunoscand unilateral Ierusalimul drept capitala a Israelului si mutandu-si ambasada in acest oras, incearca sa convinga si alte tari sa procedeze la fel.

Casa Alba a calificat acordul semnat vineri drept "istoric", dar liderii sarb si kosovar au estimat luni, mai prudent, ca aceste angajamente "pot furniza o contributie utila pentru a ajunge la un acord complet, constrangator din punct de vedere juridic privind normalizarea relatiilor".

Cei doi lideri au emis un comunicat comun inainte de inceputul reuniunii lor de la Bruxelles, a doua in persoana de la reluarea, in luna iulie, a dialogului sub egida UE.

Vechi de peste doua decenii si de nerezolvat dupa ultimele razboaie ce au dus la destramarea fostei Iugoslavii (1998-99, 13.000 de morti), conflictul intre sarbi si kosovari ramane un pericol pentru stabilitatea Europei.

Belgradul nu recunoaste independenta autoproclamata in 2008 de fosta sa provincie, cu o populatie majoritar albaneza.

Kosovo este recunoscut drept stat independent de majoritatea statelor occidentale, dar cinci dintre cele 27 de membre UE (Spania, Romania, Grecia, Cipru si Slovacia) refuza acest lucru, la fel ca si Rusia si China, ceea ce a inchis portile ONU pentru acest teritoriu de 2 milioane de locuitori.

Firea nu mai vrea sa audă de scandalul azilelor groazei: "Nu am de ce să plătesc eu ceva ce nu am greşit"

Gabriela Firea, candidatul PSD pentru Primăria Generală a Capitalei, reafirmă că nu are nicio vină în scandalul azilurilor, care a devenit anchetă penală. „Nu am de ce să plătesc eu...

Tribunalul a decis. Eugen Tomac, președintele PMP: ”Spre disperarea celor care timp de doi ani au încercat să distrugă partidul”

Tribunalul Bucureşti a decis înscrierea lui Eugen Tomac în Registrul partidelor politice ca preşedinte al PMP. ”Spre disperarea celor care timp de doi ani au încercat să distrugă PMP,...