Ce lectii invata Marea Britanie din razboiul din Irak?

Audierile din Marea Britanie in dosarul razboiului din Irak, care au inceput inca din noiembrie 2009, par sa scoata la iveala tot mai multe disfunctionalitati in procesul de luare a deciziilor la nivel inalt.

Doi oficiali care au lucrat la Biroul pentru Afaceri Externe din Marea Britanie in 2003 au declarat, in fata anchetatorilor, ca invadarea Irakului a fost o masura ilegala, care a fost impusa de guvernul britanic.

Razboiul in care si-au pierdut viata 179 de soldati britanici a fost ilegal, arata Michael Wood, fost consilier juridic la Biroul pentru Afaceri Externe, si Elisabeth Wilmshurst, adjuncta acestuia, care si-a dat demisia in urma deciziei guvernului de a trimite trupe in Irak.

"Am considerat ca utilizarea fortei in Irak in martie 2003 nu a fost conforma cu prevederile legale internationale", se arata in declaratia scrisa a lui Wood, care adauga ca seful Biroului, Jack Straw, i-a ignorat avertismentele.

Elisabeth Wilmshurs merge si mai departe, spunand ca procurorul general al Marii Britanii, Peter Goldsmith, "nu voia sa stea in calea unui guvern hotarat sa mearga la razboi", arata The Las Vegas Sun .

Membrii comisiei de ancheta, personalitati politice, istorici, diplomati si specialist ai serviciilor secrete, au ascultat si explicatia lui Tony Blair privind decizia de a trimite 45.000 de militari in Irak: pretextul este cel formulat si de americani, existenta armelor de distrugere in masa.

Din exces de zel sau din dorinta de a fi pe placul partenerilor americani, Tony Blair a ascultat numai de consilierii care l-au sfatuit sa trimita trupe in Irak. Considerat, in urma cu putin timp, un favorit in cursa pentru presedintia Uniunii Europene, Blair este acuzat ca a fortat implicarea Marii Britanii intr-un razboi inutil.

Se pare insa ca britanicii nu se impaca cu ideea ca in Irak nu s-a gasit, dupa razboi, niciun fel de astfel de arma. Atitudinea defensiva a lui Blair a starnit indignare, in special in randul familiilor celor ucisi.

Ancheta in desfasurare nu va avea, in principiu, niciun rezultat concret: obiectivul comisiei, dupa cum se arata si pe site-ul oficial, este acela de a identifica modul in care s-au luat deciziile si de a "stabili ce lectii se pot invata".

Tony Blair, mincinos sau fraier?

Ce invataminte poate trage un stat dintr-un razboi in care a fost implicat si din modul defectuos in care a luat decizia de a intra intr-un conflict armat? Cea mai mare greseala a fost lipsa de informatii asupra situatiei reale din Irak, subliniaza jurnalistii britanici, care scriu ca decizia lui Blair a fost luata in necunostinta de cauza.

Consecintele razboiului din Irak nu reprezinta doar moartea a 179 de soldati britanici. The Telegraph arata ca numarul total de morti cauzate de acest razboi "ilegal" a fost de 1.366.350.

Tony Blair, fara sa fie un prefacut sau un mincinos, cum a fost numit de protestatarii impotriva razboiului, nu este decat un "fraier" care nu stia ce se intampla de fapt in Irak, scrie Patrick Cockburn, in The Independent.

"Consecinta inevitabila a eliminarii regimului lui Saddam a fost inlocuirea sunnitilor cu siiti, comunitate predominanta in Irak, si cresterea influentei Iranului asupra Irakului", arata acesta. Blair s-a aratat surprins de faptul ca reteaua terorista al-Qaida si Iranul au devenit forte care destabilizeaza ocupatia din Irak, adauga acesta, in conditiile in care al-Qaida a devenit o retea puternica in Irak numai dupa ce cinci miloane de sunniti, ramasi fara putere si locuri de munca in urma razboiului, s-au pregatit de revolta.

In plus, Statele Unite si Marea Britanie au gresit prin faptul ca au ocupat Irakul dupa eliminarea lui Saddam, adauga Cockburn. Nu numai Tony Blair are o vina in aceste incidente: se mentioneaza si prestatia slaba a serviciilor secrete britanice, care desi in 1944 stiau tot ce se intampla pe frontul german, "60 de ani mai tarziu nu au fost in stare sa ofere informatii corecte despre regimul din Irak".

Consecintele reale are razboiului din Irak sunt unele dezavantaje clare, arata The Guardian: "razboiul din Irak a destabilizat Orientul Mijlociu. A incurajat Iranul si a facut ca viitoarele tentative de a dezarma Teheranul sa fie de doua ori mai dificile. A clatinat fundamentele interventiilor umanitare. A subminat autoritatea dreptului international, legitimand actiuni unilaterale prin fortarea deciziilor guvernelor".

Ancheta comisiei Chilcot (numita astfel dupa seful comisiei, Sir John Chilcot, fost consilier la agentiile de securitate si informatii ale Marii Britanii) ar putea sa nu aduca, pentru societatea civila britanica, decat vestea deloc noua ca o decizie extrem de importanta la nivel inalt a fost luata pripit si fara o analiza serioasa a faptelor. Cu toate acestea, demersul in sine este esential.

Un fost sef de guvern care a luat decizia de a implica tara intr-un conflict armat sta fata in fata cu rudele soldatilor ucisi si isi justifica decizia - ancheta este un exercitiu de transparenta si democratie rar intalnit pe scena internationala.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...