Potopul care a devastat România. Inundațiile catastrofale din 1970. Județul acoperit de ape, unde au murit 56 de oameni FOTO VIDEO

Cele mai devastatoare inundații din România ultimului secol au avut loc în primăvara anului 1970 și au afectat peste 1.500 de localități și mai mult de un milion de hectare de pământ.

Revărsarea principalelor râuri și ale afluenților acestora a fost provocată de topirea bruscă a zăpezii și de ploile abundente care au căzut în mai-iunie 1970. Au fost total afectate de ape 83 de localități, iar parțial 1.528. De asemenea au fost avariate 385 de unități economice, au fost inundate 85.000 de case, dintre care peste 13.000 au fost complet distruse.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Satu Mare. Aici, apele au spart un dig și o uzină electrică și au lăsat în întuneric oamenii ce încercau să se salveze. În Satu Mare, Someșul a ucis 56 de oameni și peste 20.000 de animale, iar alți mii de sătmăreni și-au pierdut agoniseala.

Semnalul de alarmă cu privire la creșterea periculoasă a nivelului Someșului s-a tras cu o zi înainte de dezastru, în 13 mai. Cu puțin timp înainte ca apele învolburate să acopere o treime din județ și mai bine de jumătate din municipiul Satu Mare, oamenii au încercat din răsputeri să consolideze digurile pentru a își proteja bunurile.

Viitura de la Satu Mare FOTO Arhivă

Cele mai mari pagube s-au înregistrat în cartierul de jos al orașului, denumit azi „14 Mai”, unde a fost măsurată și cota maximă a apei: doi metri. Nicio casă din acest cartier nu a rămas neatinsă. Dintre localitățile din județ, una dintre cele mai grav afectate a fost Odoreul.

„Dezastru de proporții nemaipomenite”

„Totul a fost din cauza unei ierni cu foarte multe precipitații. Digul Someșului s-a rupt în zona Odoreului întrucât barajul Firiza era supraîncărcat. Casa noastră a fost distrusă în totalitate. Eram copil de opt ani și auzeam cum se prăbușesc casele. Eram șocat și uluit, nimeni nu se aștepta. A fost un dezastru de proporții nemaipomenite, dar oamenii s-au solidarizat și au reușit să-i șteargă urmele. Casele din Odoreu a fost distruse în proporție de 70%, iar satele Eteni, Cucu și Lunca Apei au fost atunci șterse de pe fața pământului. Din Lunca Apei nu a mai rămas decât biserica, actualmente mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, își amintește scriitorul Felician Pop.

Inundațiile au afectat catastrofal și Alba Iulia. În 14 și 15 mai 1970, apele Mureşului au atins cea mai mare cotă, în unele locuri apa ajungând să măsoare peste opt metri. Cele două viituri care au lovit orașul Alba Iulia au provocat daune imense și chiar pierderi de vieți omenești. Clădiri solide și simbolice ale orașului au fost serios avariate în urma inundațiilor: zeci de școli, Fabrica „Ardeleana“, Fabrica de Morărit, Şantierul noii fabrici de Porţelan, 2.567 case de locuit și 2.530 anexe gospodăreşti.

Inundațiile de la Alba Iulia FOTO Arhivă

Peste 10.300 de persoane au devenit sinistrate, cărora apele le-au distrus tot ce aveau. De asemenea au fost distruse 180 de gospodării cu tot cu imobile. Au fost inundate 2.600 de hectare de teren, din care circa 1.800 de hectare lucrate.

La nivel național, inundațiile au afectat aproape toată țara. Pagubele social-economice provocate au fost imense: 256.000 persoane şi 460.000 de animale evacuate, 83 localităţi puternic afectate şi 1.528 parţial afectate, 13.070 case complet distruse, 11% din suprafaţa agricolă a ţării compromisă. În total, pagubele produse au fost evaluate la peste 10 miliarde de lei.

Nicolae Ceaușescu vizitează zonele calamitate

Al doilea val de inundații catastrofale

Al doilea val de inundaţii care a lovit România în 1970 s-a produs în perioadele 23-25 mai şi 11-13 iunie, prelungindu-se în unele zone ale ţării până la începutul lunii iulie. În a doua parte a lunii mai, inundaţiile au fost provocate de ploile abundente care au căzut neîntrerupt timp de 48 de ore, în special în bazinul superior al Târnavelor, pe Oltul superior, în bazinul Bârladului şi pe râurile din Banat, dar şi de topirea rapidă a zăpezii căzute în munţi. În lunile iunie şi iulie, inundaţiile au fost provocate de ploi, principalele judeţe afectate fiind Satu-Mare, Maramureş, Bihor, Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Sibiu, Hunedoara, Gorj.

Câmpuri și case inundate FOTO Arhivă

Presa de la acea vreme a relatat, prin reportaje zilnice, lupta oamenilor cu furia apelor. În 23 mai, ziarul "România liberă" scria că multe localităţi şi zone agricole din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi au fost inundate, iar în judeţul Tulcea, de-a lungul braţului Măcin, "apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decât coroanele arborilor".

Sighişoara abia ieşise din primul val al inundaţiilor, când străzile din partea de jos a oraşului au fost din nou acoperite de ape. "Uriaşul tăvălug al Târnavei Mari a pustiit câmpuri, a strivit clădiri, a măturat bunuri, a devastat străzi, a luat vieţi omeneşti", scria ziarul "Scânteia" din 25 mai, precizând că apa "a pătruns din nou în cele trei fabrici ale Combinatului textil Sighişoara, a inundat mai multe întreprinderi şi o parte a Uzinei electrice".

Inundațiile din 1970 de la Dej FOTO Arhivă

În 26 mai, alte oraşe au fost inundate, între care Mediaş, Sighişoara, Blaj, Făgăraş, Brăila, Galaţi, Tecuci. Locuitorii din Râmnicu Vâlcea erau avertizaţi că "viitura ce se îndreaptă către oraşul lor va depăşi cu circa un metru viitura anterioară", scria ziarul "România liberă". În judeţul Brăila, locuitorii şi autorităţile s-au mobilizat imediat pentru apărarea cu diguri suplimentare a Insulei Mari a Brăilei. Tot în acea zi, ziarul "Scânteia" scria că situaţia din Deltă continuă să se agraveze, apele Dunării fiind în creştere. În unele localităţile digurile de apărare au cedat, iar locuitorii au fost evacuaţi cu bacuri, ceamuri şi alte ambarcaţiuni.

După inundaţiile din 1970, a fost reînfiinţat Consiliul Naţional al Apelor (CNA), care avea în subordine direcţii ale apelor organizate pe bazine hidrografice, oficii de gospodărire a apelor, institute de cercetare, studii şi proiectare, un trust de construcţii-montaj, întreprinderi de dragaje pentru decolmatarea albiilor cursurilor de apă.

De atunci, orașele sunt apărate cu diguri, astfel încât o catastrofă ca cea de acum 53 de ani este puțin probabil să mai aibă aceleași efecte.

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...

Alin Nica vrea un nou mandat pentru şefia CJ Timiș, din partea Alianţei Dreapta Unită, după ce a plecat din PNL. „PSD doreşte să ţină România în sărăcie”

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, şi-a lansat, sâmbătă, candidatura pentru un nou mandat la şefia administraţiei judeţene, susţinut de Forţa Dreptei Timiş, care face...