Ce se știe despre viziunea vagă a lui Netanyahu pentru Gaza, după război. Pericolul unui nou capitol al violenței

Ultima dată când trupele israeliene au avut un rol permanent de securitate în Gaza, prim-ministrul Israelului era Ariel Sharon. Douăzeci și una de așezări israeliene au fost împrăștiate în Fâșia Gaza, conectate cu Israel printr-un drum ocolitor, folosit de surferii israelieni în weekend pentru a ajunge la coastă.

Soldații au ocupat puncte de control și turnuri placate cu metal. Noaptea, copiii palestinieni se apropiau de turnuri sub acoperirea întunericului pentru a arunca bombe improvizate.

La rândul lor, fracțiunile armate din Gaza, printre care Hamas, au încercat atacuri grave, inclusiv atentate sinucigașe. Acum, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sugerat ceea ce mulți israelieni au considerat de neconceput: o revenire la asigurarea securității în Gaza de către administrația israeliană. Enclava cu o populație de 2,3 milioane de locuitori este deja pe jumătate în ruine.

„Israelul va avea pentru o perioadă nedeterminată securitatea generală în mod responsabil”, a declarat luni Netanyahu pentru ABC News, „pentru că am văzut ce se întâmplă când nu o avem”.

„Israelul nu poate să-și asume controlul și responsabilitatea pentru Gaza”, a declarat săptămâna trecută secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, adăugând că înțelege că „Israelul a precizat că nu are nicio intenție sau dorință să facă asta”.

Cu toate acestea, remarcile lui Netanyahu urmează declarațiilor altor oficiali israelieni care au sugerat că Israelul va trebui să mențină o prezență militară în interiorul Gazei ca tampon pentru a-și proteja civilii.

În timp ce Netanyahu a fost vag cu privire la exact ce ar putea însemna acest lucru, reportajele din mass-media ebraică au sugerat o formă brută.

Se sugerează că Forțele de Apărare ale Israelului și agenția de securitate internă Shin Bet vor supraveghea aranjamentele de securitate cu speranța că alte țări, nu în ultimul rând din lumea arabă, vor ajuta la finanțarea unui răspuns umanitar.

Aranjamentul va rămâne până când comunitățile israeliene din vecinătatea Gazei sunt în siguranță.

Precedentul din 2005

O problemă considerabilă este tocmai modul în care Israelul ar reuși să separe orice aranjament de securitate pe teren de obligațiile legale mai largi pe care le-ar presupune acest aranjament. Când Israelul și-a retras trupele din Gaza în 2005, a spus că a pus capăt guvernării militare și ocupației – în timp ce alții, inclusiv un raport din 2022 al Comisiei internaționale independente de anchetă a Națiunilor Unite asupra teritoriului palestinian ocupat, au spus că Gaza a rămas ocupată prin alte mijloace, inclusiv controlul israelian asupra spațiului aerian, trecerile terestre și funcțiile guvernamentale, cum ar fi gestionarea registrului populației palestiniene.

Conform dreptului internațional umanitar, prezența prelungită a trupelor israeliene în Gaza ar face ca ocuparea fâșiei de coastă să fie mult mai concretă și ar atribui responsabilități clare Israelului ca forță de ocupație, definită prin faptul că acesta deține control efectiv asupra teritoriilor în care este prezent.

A patra convenție de la Geneva, de exemplu, stipulează: „Puterea ocupantă are datoria de a se asigura că sunt asigurate hrana și proviziile medicale adecvate, precum și îmbrăcăminte, lenjerie de pat, mijloace de adăpost, alte provizii esențiale pentru supraviețuirea populației civile a teritoriului ocupat”.

Nu toată lumea din cabinetul lui Netanyahu a transmis același mesaj

La rândul său, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a părut să sugereze exact contrariul în ceea ce privește viitoarea administrație a Gazei: că, după ce luptele se încheie în Gaza, Israelul trebuie să înceteze implicarea în responsabilitatea vieții din teritoriu.

Iar povestea dezangajării unilaterale a lui Sharon din Gaza în 2005 este una instructivă pentru liderii israelieni de astăzi. La fel ca Netanyahu, Sharon a fost un prim-ministru de dreapta, un aliat al coloniștilor și extrem de sceptic cu privire la procesul de pace.

El a văzut dezangajarea în primul rând ca o măsură de securitate, mai degrabă decât o mișcare în urmărirea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

În centrul ei se afla ideea că reducerea amprentei civile și militare a Israelului în Gaza și în alte părți ar reduce tensiunile care fuseseră recent uimitor de evidente în timpul celei de-a doua Intifada. Ieșind din Gaza, Israelul a calculat că i-ar fi mai ușor să-și continue politicile de colonizare în Cisiordania.

Odată cu dezangajarea, instalațiile și trupele IDF au fost îndepărtate și peste 9.000 de cetățeni israelieni care locuiau în 21 de așezări au fost evacuați pe fondul protestelor care au urmat ocupării Gazei dinainte de 2005, care fusese costisitoare atât în ​​ceea ce privește menținerea prezenței militare israeliene, cât și în ceea ce privește pierderea viețile soldaților.

Poate în mod ironic, Netanyahu s-a numărat printre cei care au susținut mai întâi dezangajarea ca ministru al cabinetului, iar apoi și-a dat demisia când problema a devenit mai oportună din punct de vedere politic, spunând că a refuzat „să fie partener într-o mișcare care ignoră realitatea și procedează orbește spre transformarea Fâșia Gaza într-o bază pentru terorismul islamic care va amenința statul”.

În perioada intermediară, ideea că Israelul ar trebui să ocupe pe deplin Gaza nu a dispărut, prin război și blocaj, deoarece Hamas a apărut ca conducător al fâșiei.

Politicianul de dreapta Avigdor Lieberman, în perioada în care a fost ministru de externe, a fost unul dintre cei care au făcut presiuni pentru „o ocupare completă a Fâșiei Gaza” pentru a pune capăt amenințării Hamas și a rachetelor sale.

Și oricare ar fi viziunea lui Netanyahu, îi poate fi mai ușor să câștige războiul împotriva Hamas decât să elibereze Israelul de responsabilitatea pentru viața de zi cu zi a palestinienilor din Gaza. O formulă, nu pentru securitate, ci mai degrabă un nu capitol de violență.

Mesajele transmise de Hamas prin doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul din octombrie. „Noi suntem în pericol aici. Există bombe, îngrozitor”

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a difuzat sâmbătă, 28 aprilie, o înregistrare video în care apar doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul său de la 7 octombrie în sudul...

Hamasul „studiază” o contrapropunere israeliană de armistiţiu în războiul din Fâşia Gaza

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas anunţă sâmbătă, 27 aprilie, că ”studiază” o contrapropunere israeliană în vederea unui armistiţiu în Războiul din Fâşia Gaza şi unei...