Averea șefului Hamas. Departe de războiul din Gaza, Ismail Haniyeh păzește o rețea financiară gigantică: "Unul dintre bin Ladenii din această poveste"

Șeful politic al organizației Hamas, Ismail Haniyeh, supraveghează o vastă rețea financiară în timp ce trăiește la sute de kilometri de haosul și violența din Gaza, călătorind adesea liber pentru a reprezenta grupul militant în fața liderilor mondiali din regiune.

Aflat deja sub sancțiunile economice ale SUA din 2018, Ismail Haniyeh, în vârstă de 61 de ani, se confruntă acum cu un atac economic din ce în ce mai intens din partea Occidentului, ca parte a războiului mai larg împotriva Hamas.

De la atacul criminal al teroriștilor Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, oficialii americani au promis că vor reprima rețeaua financiară a Hamas, așa cum Israelul a promis că o va eradica militar. Înalți oficiali ai Departamentului Trezoreriei s-au deplasat în Qatar, Arabia Saudită și Europa, ca parte a unui impuls coordonat pentru a viza sursele de finanțare ale grupului terorist.

Înalți oficiali ai Trezoreriei i-au acuzat și pe liderii de vârf ai Hamas că trăiesc „în lux”. Haniyeh are sediul în Qatar, un aliat al SUA care încearcă acum să intermedieze eliberarea a peste 200 de ostatici deținuți de gruparea militantă, dar spune că după aceea își va reevalua relația cu Hamas.

„Haniyeh este cu adevărat important – el este unul dintre bin Ladenii din această poveste”, a spus Mark Wallace, directorul executiv al United Against Nuclear Iran și fost oficial în administrația George W. Bush. „ Trăiește în Qatar în lux, aparent dincolo de atingerea noastră. Qatarul trebuie să-l predea”.

Deși grupul și liderii săi s-au confruntat cu sancțiuni americane din 1995, Trezoreria a anunțat noi sancțiuni împotriva unei serii de înalți oficiali ai conducerii Hamas, încercând să submineze fluxurile financiare. Dar munca de a paraliza rețelele este grea.

Resursele financiare ale Hamas contrastează puternic cu sărăcia imensă cu care se confruntă poporul din Gaza,

Ministerul israelian de Externe a susținut că averea personală a lui Haniyeh este de miliarde de dolari, deși experții independenți spun că nu există dovezi care să susțină această afirmație. Resursele financiare ale Hamas contrastează puternic cu sărăcia imensă cu care se confruntă poporul din Gaza, chiar înainte ca armata israeliană să declanșeze un bombardament devastator asupra teritoriului ca răzbunare pentru atacul Hamas din 7 octombrie.

Nu este clar cât de multe știa Haniyeh despre atac, experții fiind împărțiți în ceea ce privește măsura în care aripa politică a Hamas își controlează conducerea militară, care are sediul în Gaza.

„Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite se concentrează astăzi pe dezmembrarea rețelelor financiare ale Hamas”, a declarat Wally Adeyemo, secretarul adjunct al Trezoreriei, pentru Royal United Services Institute, un think tank de politică externă, din Londra. „… Hamas și grupurile teroriste asociate au căutat de mult să distrugă Israelul. Aceste grupuri au nevoie de resurse financiare pentru a le alimenta ura. Pentru a face acest lucru, au dezvoltat modalități de a accesa sau de a ocoli sistemele noastre financiare.”

Taxele Hamas

Prin impozitarea grea asupra palestinienilor din Gaza, cu taxe de până la 20% la importuri, Hamas strânge până la 400 de milioane de dolari pe an, potrivit lui Matthew Levitt, un fost oficial al Departamentului Trezoreriei, care este acum directorul Programului Reinhard de luptă împotriva terorismului. Hamas a susținut, de asemenea, un portofoliu vast de investiții despre care oficialii americani estimează că valorează mai mult de 500 de milioane de dolari, posibil până la 1 miliard de dolari, cu active în Sudan, Turcia, Arabia Saudită, Algeria și Emiratele Arabe Unite.

În plus, grupul militant primește până la 450 de milioane de dolari pe an din taxe din contrabandă pe piața neagră, potrivit lui Daniel Roth, director de cercetare la United Against Nuclear Iran. Departamentul de Stat a mai spus că Iranul oferă până la 120 de milioane de dolari grupărilor palestiniene, inclusiv Hamas, în timp ce experții estimează că primește și sute de milioane din alte surse internaționale de finanțare, inclusiv Qatar. În total, Hamas cheltuiește aproximativ 1,6 miliarde de dolari pentru operațiunile guvernamentale din Gaza, potrivit lui Roth.

Israelul și Egiptul au impus o blocare strictă a Fâșiei Gaza de când Hamas a preluat conducerea enclavei în 2007, după o luptă cu Fatah, partidul politic care controlează Autoritatea Palestiniană din Cisiordania – ceea ce face contrabanda profitabilă. Aceste restricții au afectat și cetățenii din clasa de mijloc din Gaza, rupându-i pe palestinieni de sistemul economic internațional.

Cu toate acestea, canalele financiare internaționale ilicite ale Hamas au jucat un rol crucial în finanțarea atacului din 7 octombrie, care i-a impus să plătească luptătorii, munițiile și alte arme pentru a străpunge Forțele de Apărare Israelului și un sistem de supraveghere costisitor și de înaltă tehnologie la granița cu Gaza.

Cum atacul atent planificat al Hamas asupra Israelului s-a transformat într-o furie haotică

Pe 18 octombrie, Trezoreria a anunțat sancțiuni împotriva susținătorilor Hamas și a „facilitatorilor financiari” care raportează biroului politic Hamas, supravegheat de Haniyeh. Experții au spus că, chiar dacă economia Gaza se va închide complet, Hamas ar putea primi finanțare de la Iran și portofoliul său de investiții.

Enigma Qatar

Qatarul a devenit după izbucnirea războiului din Gaza epicentrul diplomației internaționale de criză. Reprezentanți ai agențiilor de informații și diplomați din întreaga lume se află acum în Qatar. Toți caută linii directe de contact cu Hamas pentru a-și elibera cetățenii din mâinile organizației teroriste.

Potrivit diplomaților occidentali conducătorul politic al Hamas Ismail Haniyeh, în vârstă de 61 de ani, negociază din Qatar cu comandantul Brigăzilor Qassam (aripa militară Hamas) din Gaza, Mohammed Deif, care este responsabil pentru masacrul a peste 1.400 de israelieni.

Mohammed Deif este cel care a ordonat luptătorilor săi să treacă granița dintre Gaza și Israel, să omoare civili israelieni și apoi să răpească bărbați, femei, copii și bătrâni. Acesta este motivul pentru care Ismail Haniyeh aflat în Qatar este atât de căutat.

Există însă mai mulți observatori care sunt preocupați de prezența șefului politic al Hamas în Qatar. Țara este considerată drept una din cei mai importanți aliați ai NATO și este desemnată drept „Aliat major non-NATO”, scrie Der Spiegel.

Există voci care se întreabă dacă Qatarul intermediază, sprijină sau face parte din rețeaua teroristă. Mulți uită că în 2011, pe atunci președinte al Statelor Unite, Barack Obama, a cerut personal emirului Qatarului să accepte prezența conducerii Hamas în țara sa.

Statele Unite doreau să realizeze un canal de comunicare cu gruparea teroristă susținută de Iran, iar americanii considerau că un birou al Hamas la Doha ar fi mai ușor de accesat decât unul aflat la Teheran. De atunci, Haniyeh împreună cu alți veterani ai organizației Hamas printre care și liderul, Khaled Mashaal.

Qatarul este într-o situație interesantă fiind în relații tensionate cu mai multe state din regiune datorită exploatării zăcămintelor de gaze naturale și creșterea influenței datorate noilor venituri.

Șapte state Bahrein, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Libia și Maldive au rupt relațiile cu Qatar, motivând că ar sprijini grupări teroriste și ar plăti aproape 1 miliard de dolari pentru eliberarea unor membri ai familiei regale în Irak de jihadiști.

Relația Qatarului cu Arabia Saudită își are rădăcinile din 1995, iar relațiile tensionate și evoluția acestora au legătură cu gazele naturale, relatează Bloomberg, preluată de News.ro.

În 1995, tatăl actualului emir al Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, și-a înlăturat de la putere tatăl, pro-saudit, și a efectuat prima livrare de gaze naturale lichefiate, din cel mai mare zăcământ din lume. Zăcământul offshore North Field, unde se află majoritatea rezervelor de gaze ale Qatarului, este împărțit cu Iranul și rivalul Arabia Saudită.

Qatarul a devenit din vânzarea de gaze cea mai bogată națiune din lume la venit pe cap de locuitor și cel mai important jucător pe piața gazelor naționale lichefiate. În trecut, Qatarul urma linia Arabiei Saudite, dar odată cu sporirea resurselor financiare a început să-și dezvolte propriile legături cu alte puteri, între care Iran, Statele Unite (Qatarul găzduiește Comandamentul Central al SUA) și cu Rusia.

„Qatarul era un fel de stat vasal al Arabiei Saudite, dar s-a folosit de autonomia creată de averea adusă de gaze pentru a-şi construi un rol independent. Restul regiunii a căutat o oportunite pentru a tăia aripile Qatarului”, a arătat Jim Krane, cercetător la Baker Institute al Rice University din Houston, Texas.

Qatarul transferă 30 de milioane de dolari lunar către administrația Hamas din Gaza, dar plățile sunt effectuate după consultări cu Statele Unite și Israelul și cu aprobarea acestora. În fiecare lună, Qatarul oferă ajutoare în materiale de construcție în valoare de zeci de milioane către Fâșia Gaza, precum și motorină și ajutoare de milioane pentru familiile nevoiașe.

Mesajele transmise de Hamas prin doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul din octombrie. „Noi suntem în pericol aici. Există bombe, îngrozitor”

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a difuzat sâmbătă, 28 aprilie, o înregistrare video în care apar doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul său de la 7 octombrie în sudul...

Hamasul „studiază” o contrapropunere israeliană de armistiţiu în războiul din Fâşia Gaza

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas anunţă sâmbătă, 27 aprilie, că ”studiază” o contrapropunere israeliană în vederea unui armistiţiu în Războiul din Fâşia Gaza şi unei...