Judecătoarea șpăguită de Dan Adamescu cere reabilitarea. Magistratul Elena Rovența a executat doar 7 luni din pedeapsa de 4 ani MOTIVARE

Fosta judecătoare Elena Rovența, trimisă la pușcărie după ce a luat șpăgi pentru a favoriza firmele afaceristului Dan Adamescu în dosarele aflate pe rolul Tribunalului București, a depus la Curtea de Apel București o cerere de reabilitare. Deși Elena Rovența a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare, în realitate ea a executat doar 7 luni, pe motiv că are peste 60 de ani și o stare de sănătate precară.

Elena Rovența a fost condamnată alături de colegii ei șpăgari de la Tribunalul București: Mircea Moldovan (12 ani și 2 luni, pedeapsă scăzută de la 22 de ani), Ion Stanciu (3 ani și 4 luni) și Ciprian Sorin Viziru (4 ani și 6 luni), după ce toți patru au fost găsiți vinovați că au luat șpăgi de la omul de afaceri Dan Adamescu.

În același dosar, Înalta Curte l-a condamnat definitiv și pe Dan Adamescu, la o pedeapsă de 4 ani și 4 luni de închisoare, acesta decedând înainte de eliberare din cauza unei infecții la picior.

Judecătoarea Elena Rovența era acuzată că a primit, în cursul lunii decembrie 2013 (10.12.2013), de la Dan Adamescu şi de la o altă persoană, prin intermediul şi cu ajutorul Monicăi Angela Borza (practician în insolvență), suma de 23.000 lei (echivalentul a 5.000 euro), pentru a pronunţa hotărâri în două dosare, favorabile societăţilor coordonate omului de afaceri.

Pe data de 17.11.2023, fosta judecătoare a depus o cerere de reabilitare pe rolul Curții de Apel București (CAB), pe care instanța a declinat-o către Tribunalul București pe data de 16.01.2024.

Astfel, Elena Rovența va ajunge cu cererea de reabilitare pe mâna colegilor ei de la Tribunalul București.

Elena Rovența a executat doar 7 luni din condamnarea de peste 4 ani

Ziare.com a consultat hotărârea din 16.01.2024 a CAB pentru a vedea detaliile cu privire la procesul deschis de Elena Rovența:

• „În motivarea cererii, petenta a arătat că a fost condamnată definitiv la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 6 luni, iar în cauză s-a împlinit termenul de reabilitare de 4 ani, învederând, totodată, că pedeapsa se consideră executată la data de 27.10.2023, timp în care nu a mai săvârşit o altă infracţiune, aşa cum reiese din certificatul de cazier judiciar.
• A mai precizat petenta că executarea pedepsei a început pe data de 27.05.2016, de la momentul pronunțării hotărârii de condamnare definitivă și s-a desfășurat la Penitenciarul de Femei Târgșor, încetând prin liberare condiționată în data de 19.12.2016, aceasta executând fracția prevăzută de lege pentru o persoană care a împlinit vârsta de 60 de ani.
• De asemenea, s-a mai susţinut că prin hotărârile de condamnare, persoana condamnată a fost obligată la plata sumei de 12.600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, obligație îndeplinită de aceasta, cu menţiunea că achitarea cheltuielilor de judecată a fost o condiție pentru a se putea dispune liberarea sa condiționată.
• În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cererii, petenta a invocat dispoziţiile art. 529 Cod procedură penală şi, în condițiile în care Curtea de Apel București este instanța care a judecat în fond cauza în care s-a pronunțat condamnarea pentru care solicită reabilitarea, a considerat că această din urmă instanță este competentă să soluționeze cererea de față.
• Cu privire la legea penală mai favorabilă, petenta a precizat că legea penală care guvernează instituția reabilitării în cazul său este reprezentată de Noul Cod Penal, acesta din urmă cuprinzând dispoziții mai favorabile față de Codul penal din 1968 în ceea ce privește reabilitarea judecătorească.
• Astfel, petenta a apreciat că la momentul formulării prezentei termenul de reabilitare este împlinit. În acelaşi timp, aşa cum reiese şi din certificatul de cazier judiciar, persoana condamnată nu a mai săvârşit vreo infracțiune.
• Totodată, a reiterat faptul că a achitat cheltuielile judiciare la care a fost obligată prin hotărârile de condamnare, aceasta nefigurând cu datorii către bugetul de stat. În acelaşi timp, anterior depunerii prezentei cereri de reabilitare, petenta a efectuat verificări şi la Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti să nu existe vreo cheltuială de judecată neachitată, primind confirmarea că nu figurează cu vreun debit neachitat”, se arată în cuprinsul documentului citat.

Curtea de Apel București a considerat însă că, în condițiile în care Elena Rovența nu mai are calitatea de magistrat, cererea de reabilitare se va judeca la instanța ierarhic inferioară.

Acuzațiile DNA pentru judecătorii cumpărați de Dan Adamescu

Pe data de 24.07.2014, DNA i-a trimis în judecată pe magistrații Mircea Moldovan (7 șpăgi), Ion Stanciu (2 șpăgi), Ciprian Sorin Viziru (1 șpagă) și Elena Rovența (1 șpagă) alături de afaceristul Dan Adamescu și alți inculpați.

În rechizitoriu procurorii au reținut că judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul:

• De a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor
• Modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari,
• Desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari,
• Atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă,
• Pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

De exemplu, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Moldovan Mircea se angaja să atribuie preferențial, unor societăţi/practicieni în insolvență, anumite „dosare bune”.

Prin sintagma „dosare bune” în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență.

În alte cazuri oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.

Crimă odioasă comisă de un român: ”Recunosc. L-am bătut până l-am omorât”. Criminalul va sta după gratii 30 de ani

Daniel Ispas, un român în vârstă de 45 de ani, stabilit în Italia, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare după ce l-a ucis pe Mario Piozzi, managerul unei săli de jocuri de noroc din...

ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că norma juridică privind valoarea reparaţiei şi implicit a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este este...