Dosarul Romsilva: Judecătorii din „buzunarul” lui Viorel Hrebenciuc, „premiați” de Înalta Curte cu salariile pe ultimii 10 ani plus pensii speciale ANALIZĂ

Statul român le va plăti din urmă salariile judecătorilor implicați în mega-dosarul retrocedărilor frauduloase din Bacău, mai exact magistrații care l-au „împroprietărit” prințul Paltin Sturdza cu zeci de mii de hectare de pădure, sub directa îndrumare a lui Viorel Hrebenciuc. Judecătorii Lorand Andras Ordog și Anca Roxana Bularcă vor primi la zi salariile din ultimul deceniu, perioadă în care au fost inculpați, iar la final vor beneficia de pensii speciale.

Judecătorul Lorand Andras Ordog a fost achitat pentru abuz în serviciu, iar pentru acuzația de luare de mită a scăpat prin prescripție.

De asemenea, judecătoarea Anca Roxana Bularca (fosta soție a lui Ioan Adam) a obținut achitarea definitivă la Înalta Curte, deși în primul ciclu procesual fusese condamnată cu suspendare pentru complicitate la cumpărare de influență, în sensul că l-a susținut în demersurile lui pe Ioan Adam.

Pe scurt, primul a jucat un rol central în retrocedările ilegale din județul Bacău către Paltin Sturdza, pe când a doua a avut un rol marginal, dar real, în sprijinirea grupării infracționale, sprijinindu-l moral pe Ioan Adam în demersurile lui de cumpărare de influență.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis marți, 14 noiembrie, să-i scape de răspunderea penală pe judecătorii care au făcut posibil ca prințul Paltin Sturdza să obțină în 2012 peste 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău.

Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave reținută de procurorii DNA în sarcina judecătorului Lorand Andras Ordog, Înalta Curtea a dispus, cu majoritate, achitarea pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

În legătură cu acuzația de luare de mită, instanța supremă a dispus încetarea procesului penal împotriva lui Lorand Andras Ordog, pe motiv că între timp a intervenit prescripția.

Pe fond, la Curtea de Apel Brașov, acesta primise pe data de 22.07.2021 o condamnare de 6 ani cu executare pentru abuz în serviciu și 3 ani de pușcărie pentru luare de mită, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani de închisoare.

Pe judecătoarea Anca Roxana Bularcă (fostă Adam), magistrații de la ICCJ au achitat-o pentru complicitate la cumpărare de influență, deși acesta fusese condamnată la 2 ani de închisoare cu suspendare, atât la Curtea de Apel Brașov (fond, al doilea ciclu procesual, 22.07.2021), cât și la Înalta Curte (fond, primul ciclu procesual, 09.05.2018).

În urma deciziei definitive a ICCJ, judecătorii Lorand Andras Ordog și Anca Roxana Bularcă se pot întoarce în magistratură, ba mai mult, li se vor plăti salariile din 2014 până la zi, iar în final vor avea parte de pensii speciale.

• „Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal fața de judecător sau procuror, suspendarea din funcție încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situația anterioară, i se plătesc drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcția de execuție sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcției de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării” – art. 200 din Legea 303/2004.

De ce l-a condamnat Curtea de Apel Brașov pe judecătorul Ordog

Ziare.com prezintă extrase din hotărârea pronunțată pe fond de Curtea de Apel Brașov, în al doilea ciclu procesual, pe data de 22.07.2021, în care magistrații rețin vinovăția judecătorului Lorand Andras Ordog:

• „Coroborând mijlocul de probă direct reprezentat de declaraţiile constante ale inculpatului (Adam Ioan – n.r.) cu mijloacele de probă indirecte arătate mai sus, instanţa consideră că este dovedită şi latura subiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv că inculpatul (Ordog Lorand Andras – n.r.), cu bună ştiinţă a acceptat să încalce legislaţia procesual civilă indicată mai sus, pronunţând şi motivând apoi decizia civilă nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna.
• Forma de vinovăţie este deci intenţia indirectă, inculpatul acceptând că prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti cu încălcarea legii se produce urmarea imediată principală, respectiv afectarea relaţiilor de serviciu precum şi urmarea imediată prevăzută de textul de lege, constând în paguba creată persoanei juridice reprezentată de titularul dreptului de proprietate al suprafeţelor cu privire la care s-a reconstituit în mod nelegal dreptul de proprietate, în speţă Statul român reprezentat de Ministerul Finanțelor.
• Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, fiind evident că dacă inculpatul (Ordog Lorand – n.r.) nu ar fi încălcat legea în mod intenţionat, decizia nr. 231/2012 nu ar mai fi fost pronunţată, iar paguba creată statului român nu s-ar mai fi produs.
• Instanţa va considera deci că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, atât sub aspect obiectiv (acţiunea inculpatului de a îndeplini în mod necorespunzător, defectuos, cu încălcarea legii şi a principiilor de drept, denaturând starea de fapt reală, atribuţia de a pronunţa hotărâri judecătoreşti reprezintă elementul material al infracţiunii) cât şi sub aspect subiectiv, astfel cum s-a arătat mai sus, fiind îndeplinită şi cerinţa elementului material de a se săvârşi actul în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu precum şi cerinţa constituţională ca inculpatul să fi încălcat o prevedere din legislaţia primară, astfel cum s-a analizat mai sus.
• Pentru motivele ce se vor dezvolta mai jos, instanţa nu va reţine că inculpatul (Ordog Lorand – n.r.) a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu la solicitarea inculpatului (Adam Ioan – n.r.), ci că a săvârşit-o, astfel cum s-a arătat mai sus, din proprie iniţiativă, fiindu-i promisă în schimbul acestui abuz în serviciu o sumă de bani de către (Adam Ioan – n.r.), dar fără a se dovedi în cauză existenţa unei înţelegeri prealabile cu acesta din urmă.
• Ceea ce probatoriul a dovedit, astfel cum s-a arătat mai sus, este că inculpatul (Ordog Lorand Andras – n.r.) a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu, nefiind dovedit că a existat o înţelegere prealabilă cu (Adam Ioan – n.r.) pentru a se comite acest abuz sau că a comis infracţiunea la solicitarea inculpatului (Adam Ioan – n.r.) sau la determinarea venită din partea acestuia.
• Nu este exclus ca un judecător, din proprie iniţiativă, deci fără a fi instigat, să săvârşească un abuz în serviciu, mai ales atunci când pretinde de la apărătorul în favoarea căruia săvârşeşte abuzul în serviciu, un anumit serviciu, sau sume de bani, cum este cazul în speţă.
• Cu privire la acuzaţia adusă inculpatului (Ordog Lorand Andras – n.r.), de luare de mită sub forma pretinderii sumei de 50.000 de euro, faptă cu privire la care acuzarea susţine că a fost săvârşită în biroul inculpatului de la Tribunalul Covasna:
• După discutarea problemelor acestui dosar, discuţie ce conducea, conform declaraţie lui (Adam Ioan – n.r.), spre adoptarea unei soluţii de respingere a recursului, (Adam Ioan – n.r.) a întrebat „şi ce-i de făcut”, moment în care inculpatul (Ordog Lorand – n.r.) a pretins ca recurentul (Sturdza Paltin – n.r.) să dea suma de 50.000 de euro pentru obţinerea unei soluţii favorabile, de admitere a recursului, sumă ce urma să fie dată după pronunţarea deciziei.
• (Adam Ioan – n.r.) a declarat cu ocazia rejudecării „eram ferm convins că trebuie să câştig, am intrat în panică la spusele lui Ordog şi am crezut că există posibilitatea să se respingă recursul deşi eu aveam dreptate, în opinia mea atunci l-am întrebat şi ce e de făcut, moment în care inculpatul Ordog a mers în cămăruţa din spatele biroului, eu l-am urmat şi mi-a spus şoptit Strudza să dea 50.000 de euro. Eu i-am spus că o să vorbesc cu Sturdza şi că sunt convins că se va ţine de cuvânt”.
• Inculpatul (Adam Ioan – n.r.) a adoptat o poziţie constantă cu privire la pretinderea sumei de 50.000 de euro cu această ocazie de către inculpatul (Ordog Lorand – n.r.), atât pe parcursul urmăririi penale cât şi pe parcursul rejudecării, declaraţiile sale fiind constante.
• Declaraţia inculpatului (Adam Ioan – n.r.) se coroborează şi se verifică prin alte mijloace de probă din care se poate trage o concluzie dincolo de orice dubiu rezonabil că afirmaţia acestuia în sensul că inculpatul (Ordog Lorand Andras – n.r.) a pretins suma de 50.000 de euro pentru pronunţarea deciziei de admitere a recursului, este reală, nu este o invenţie a lui (Adam Ioan – n.r.) făcută exclusiv cu scopul de a beneficia de dispoziţiile art. 19 din OUG nr.43/2002.
• În primul rând, instanţa reţine, astfel cum s-a arătat mai sus, că inculpatul (Ordog Lorand Andras – n.r.) a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu, pronunţând cu încălcarea legii o revizuire prin care i s-a reconstituit lui (Sturdza Paltin – n.r.) dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de peste 43.000 ha de pădure, or, în aceste condiţii, un mare semn de întrebare este care a fost mobilul, ce l-a determinat pe inculpat să săvârşească acest abuz în serviciu.
• Cum mobilul unei fapte este un semn de sănătate mintală, iar inculpatul (Ordog Lorand Andras – n.r.) cu siguranţă nu are astfel de probleme, este cât se poate de logic să considerăm că mobilul faptei de abuz în serviciu trebuie să fie o contraprestaţie din partea celui în favoarea căruia s-a săvârşit abuzul.
• Niciun judecător nu ar fi săvârşit cu bună ştiinţă un abuz, astfel cum s-a arătat mai sus, fără să fie determinat de un mobil clar.
• După pronunţarea deciziei, atât în anul 2012, cât şi în anul 2013, au avut loc mai multe contacte telefonice între inculpatul (Adam Ioan – n.r.) şi soţia inculpatului (Ordog Lorand – n.r.), numita (Ordog Melinda – n.r.), în vederea stabilirii modalităţii de plată a sumei pretinse anterior, de 50.000 de euro, inculpatul Adam deplasându-se şi la domiciliul inculpatului (Ordog Lorand – n.r.), unde, în urma discuţiei avute cu acesta, au stabilit de comun acord ca sumele de bani să fie remise seara, în mai multe tranşe, fără telefoane prealabile.
• În declaraţia dată cu ocazia rejudecării inculpatul Adam a precizat „undeva în primăvara lui 2013 m-am întâlnit cu (Ordog Melinda – n.r.) la Tribunalul Covasna, care era foarte grăbită şi nu a avut timp să stea, undeva în jurul orei 09.30, aceasta mi-a spus să o sun. Am sunat-o peste 2-3 ore, era la biroul dumneaei şi m-am deplasat şi eu acolo….Am discutat cu inculpatul (Ordog Lorand – n.r.) care m-a întrebat ce se întâmplă, de ce nu se ţine Sturdza de cuvânt în legătură cu ceea ce am afirmat atunci în birou la dumnealui, că voi vorbi cu Sturdza şi că eu cred că se va ţine de cuvânt în legătură cu cei 50.000 euro”.
• Instanţa observă deci că afirmaţia inculpatului (Adam Ioan – n.r.), din declaraţie, este confirmată exact de listingul telefonic, ce atestă că în primăvara lui 2013 (luna mai), la aproximativ 2 ore după ce s-a întâlnit cu (Ordog Melinda – n.r.) la Tribunalul Covasna, a sunat-o pe aceasta.
• Scopul acestui apel telefonic nu putea fi altul decât în legătură cu modalitatea în care urmau să-i fie remişi banii pretinşi anterior de către (Ordog Lorand – n.r.), pentru că alte subiecte de discuţii nu aveau cei doi, (Ordog Melinda – n.r.) şi (Adam Ioan – n.r.).
• Instanţa mai observă că (Ordog Lorand Andras – n.r.) avea interesul (astfel cum s-a analizat mobilul infracţiunii de abuz în serviciu) precum şi mijloacele, pentru a solicita o sumă de bani în schimbul pronunţării unei decizii nelegale, între (Ordog Lorand Andras – n.r.) şi (Adam Ioan – n.r.) exista o relaţie de lungă durată care îi garanta confidenţialitatea şi seriozitatea unei discuţii referitoare la banii ceruţi pentru a da o soluţie favorabilă lui (Paltin Gheorghe Sturdza – n.r.).
• Apoi, descrierea locuinţei inculpatului (Ordog Lorand – n.r.) făcută de către (Adam Ioan – n.r.), inclusiv în faza rejudecării cauzei este o altă dovadă că afirmaţia acestuia în sensul că a mers la domiciliul inculpatului (Ordog Lorand – n.r.) este una adevărată. Inculpatul Adam nu avea cum să cunoască aşa de bine interiorul locuinţei lui (Ordog Lorand – n.r.) şi modalitatea în care se cobora în curte, pe trepte, dintr-un anunţ imobiliar, astfel cum a susţinut apărarea.
• Instanţa se întreabă ce anume l-a determinat pe (Adam Ioan – n.r.) să meargă la locuinţa unui judecător ce se pronunţase pe cazul în care era apărător, iar singurul răspuns este acela că se dorea discutarea aspectelor legale de plata sumei de bani pretinse, pentru că pentru o carte pe care inculpatul (Adam Ioan – n.r.) dorea să i-o dea lui (Ordog Melinda – n.r.), cu care acesta, astfel cum a declarat, nu avea nicio relaţie profesională, nici clienţi comuni, deci nicio legătură, iar dacă dorea să dea o carte o putea lăsa la Ordog Lorand la birou, ştiut fiind că o carte pentru o familie de jurişti este suficientă, nefiind necesară câte o carte pentru fiecare dintre soţi) nu se merita acest efort şi acest risc de a fi văzut la domiciliul judecătorului.
• Toate aceste mijloace de probă dovedesc, în opinia instanţei, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul (Ordog Lorand Andras – n.r.) a pretins de la inculpatul (Adam Ioan – n.r.), ca şi mobil al infracţiunii de abuz în serviciu, deci pentru a pronunţa o hotărâre irevocabilă nelegală, astfel cum s-a arătat mai sus, suma de 50.000 de euro, existând ulterior pronunţării deciziei nr. 231/2012 mai multe demersuri constând în convorbiri telefonice între (Adam Ioan – n.r.) şi (Ordog Melinda – n.r.) şi întâlniri la domiciliul lui (Ordog Lorand – n.r), în vederea stabilirii modalităţii de plată a sumei şi a plăţii efective a sumei pretinse.
• Pentru motivele sus arătate, instanţa va înlătura apărările inculpatului în sensul că prezumţia de nevinovăţie nu a fost răsturnată.
• La individualizarea pedepselor pentru cele 2 infracţiuni deduse rejudecării, instanţa va avea în vedere gravitatea faptei de abuz în serviciu prin prisma prejudiciului foarte mare, pericolul social ridicat al ambelor fapte, autorul acestora, respectiv un judecător preşedinte de instanţă, care ar fi trebuit să fie un exemplu de corectitudine şi profesionalism atât pentru colegii săi cât şi pentru membrii societăţii din care face parte în județul Covasna, faptul că inculpatul s-a folosit de funcţia sa pentru a săvârşi două infracţiuni în legătură cu serviciul.
• Cu o mare uşurinţă, inculpatul, neinteresându-l de soarta celorlalţi colegi de complet ce au fost atraşi în săvârşirea acestei infracţiuni, a dat dovadă de un pericol sporit pentru ordinea publică în domeniul justiţiei şi nu numai, solicitând o sumă de bani pentru propriile nevoi materiale pentru a admite o cale de atac extraordinară, admitere ce a avut ca urmare desfiinţarea a 3 hotărâri judecătoreşti şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de pădure.
• Nici măcar consecinţele negative ale unei asemenea decizii nelegale nu l-a determinat pe inculpat să se abţină de la a pretinde o sumă de bani pentru comiterea acestui abuz în serviciu.
• De asemenea se va avea în vedere şi principiul neagravării situaţiei inculpatului în propria cale de atac, aplicabil şi în rejudecare cu privire la infracţiunea de luare de mită.
• În măsura în care nu ar fi fost aplicabil acest principiu, instanţa ar fi aplicat inculpatului pentru această infracţiune tot o pedeapsă în minimul legal, având în vedere modalitatea pretinderii în care a fost săvârşită fapta.
• Acest principiu se impune a fi respectat numai în ceea ce priveşte pedeapsa ce se va aplica pentru infracţiunea de luare de mită întrucât pentru infracţiunea de abuz în serviciu a existat apelul formulat de partea civilă statul român în sensul agravării soluţiei adoptate de instanţă în primul ciclu procesual.
• În rejudecare, instanţa consideră deci că nu se aplică acest principiu în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, cu privire la care instanţa poate aplica orice pedeapsă legală şi, ca o consecinţă firească, pedeapsa rezultantă va fi obţinută prin contopirea celor 2 pedepse individuale, conform codului penal.
• Prin urmare, instanţa va aplica pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită, aceeaşi pedeapsă fiind aplicată şi în primul ciclu procesual şi pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, considerând că un cuantum orientat dincolo de minimul legal, deci cu 2 ani peste minimul legal, este absolut necesar atât pentru sancţionarea corespunzătoare pe măsura gravităţii faptei, dar şi pentru a se asigura premisele unei reeducări a inculpatului.
• Instanţa consideră că pluralitatea de infracţiuni constând în concursul de infracţiuni trebuie sancţionată corespunzător prin aplicarea unui spor de pedeapsă de 1 an închisoare, indiferent dacă această aplicare este obligatorie sau facultativă, astfel că şi aprecierea instanţei că un spor de pedeapsă de 1 an închisoare trebuie aplicat în urma contopirii, reprezintă un aspect pentru a considera că legea penală nouă, ce prevede un minim legal mai mic pentru infracţiunea de abuz în serviciu, minim de la care pleacă procesul de individualizare al pedepsei pentru această infracţiune, este mai favorabilă, per ansamblu, inculpatului.
• Se va dispune deci contopirea celor două pedepse aplicate prin prezenta sentinţă conform art. 39 alineat 1 litera b Cod penal, urmând a se aplica pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de pedeapsă obligatoriu de 1 an închisoare, rezultând pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, pe care o va executa inculpatul (Ordog Lorand Andras – n.r.)”, rețin judecătorii de la CA Brașov.

Motivele condamnării judecătoarei Roxana Anca Bularcă

Curtea de Apel Brașov a reținut în motivarea hotărârii din data de 22.07.2021 următoarele aspecte în legătură cu vinovăția judecătoarei Roxana Bularcă, fosta soție a lui Ioan Adam:

• „Aspectul că reprezentantul Ministerului Public a pus, în cadrul dezbaterilor pe fondul cauzei, concluzii de achitare pentru inculpatele (Bularcă Anca Roxana – n.r.) şi (Sturdza Gabriela Rodica – n.r.) nu împiedică instanţa ce a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă în sarcina ambelor inculpate să dispună soluţii de condamnare a acestora.
• Obiectul judecăţii îl reprezintă (…) faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare, procurorul de şedinţă neavând atribuţii legale de modificare a obiectului judecăţii. În al doilea rând, cazurile de achitare sunt expres prevăzute de art. 16 Cod de procedură penală, nemaisusţinerea acuzaţiei de către procurorul de şedinţă nu este un astfel de caz, iar, în lipsa constatării incidenţei unui asemenea caz, instanţa nu poate dispune achitarea unui inculpat.
• Analizând aceste principii generale raportat la starea de fapt expusă mai sus, instanţa consideră că în drept:
• Fapta inculpatei (Bularcă Anca Roxana – n.r.) constând în aceea că, la începutul lunii aprilie 2013, pentru a reuși punerea în executare în mod fraudulos a deciziei civile nr. 231 din 17.04.2012 a Tribunalului Covasna privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra fostului Domeniu Ghica-Comănești, i-a sprijinit moral pe Sturdza Paltin Gheorghe și Adam Ioan să cumpere influență de la Hrebenciuc Viorel, al cărui rol era să intervină pe lângă directorul general al R.N.P. Romsilva pentru a urgenta punerea în executare a deciziei civile nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna și pentru a bloca eventualele acțiuni în justiție pe care R.N.P. Romsilva sau Direcția Silvică Bacău le-ar fi putut introduce cu referire la respectiva decizie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență.
• Susţinerile inculpatei (Sturdza Gabriela – n.r.) şi ale inculpatei (Bularcă Anca Roxana – n.r.) că, la data pretinsei sprijiniri morale a autorilor pentru cumpărarea de influenţă de la Viorel Hrebenciuc, nu mai poate fi vorba de o complicitate, ce nu poate fi decât anterioară sau cel mult concomitentă, dar pe baza unei înţelegeri anterioare, săvârşirii faptei de către autor, nu pot fi primite de instanţă, întrucât actele de complicitate au fost săvârşite mai înainte de săvârşirea faptei de către autori.
• Din moment ce în (fișierul audio – n.r.) Voice 012 se vorbeşte despre faptul că la regie 100% este Hrebenciuc, că soluţia stopării acestor acţiuni în justiţie este Hrebenciuc, atunci şi acuzaţia adusă inculpatei a făcut referire la acest sprijin ce se dorea a fi cumpărat de la Hrebenciuc Viorel. Cu privire la inculpatul (Sturdza Paltin – n.r.), procurorul a avut în vedere şi alte mijloace de probă cum ar fi înregistrarea discuţiei din 19 aprilie 2013, unde se cumpără şi se trafichează şi o influenţă a lui Hrebenciuc Viorel la nivelul primarilor de la comisiile locale, sau la nivelul Direcţiei Silvice Bacău, pentru a se transmite acte. Prin urmare, acuzaţia de cumpărare de influenţă adusă lui (Sturdza Paltin – n.r.) reprezintă un întreg, iar inculpata (Sturdza Gabriela – n.r.) este acuzată de complicitate la o parte din acest întreg.
• În ceea ce o priveşte pe (Bularcă Anca Roxana – n.r.) instanţa va mai reţine şi faptul că a avut o contribuţie accesorie în comiterea infracţiunilor şi un rol redus în sprijinirea săvârşirii infracţiunilor.
• Individualizarea modalităţii de executare pentru (Bularcă Anca Roxana – n.r.) şi (Hrebenciuc Andrei – n.r.) instanța va avea în vedere, pe de o parte, implicarea redusă prin contribuţii accesorii la săvârşirea infracţiunilor din prezenta cauză, iar pe de altă parte, faptul că au fost implicaţi în săvârşirea acestora date fiind relaţiile de familie, urmând a se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei”, mai arată magistrații de la CA Brașov.

Cronologia pe scurt a infracțiunilor din Dosarul Romsilva

Conform DNA, prezentarea cronologică a evenimentelor relevante în cauză este următoarea:

• 09-21 iunie 2010 – inculpatul Adam Ioan a dat 10.000 de euro inculpatului Ordog Lorand Andras pentru a obţine, în dosarul nr. 2165/270/2007, decizia civilă nr. 364/R/22 iunie 2010 prin care se desfiinţa sentinţa civilă nr.1161 /28 04.2010 a Judecătoriei Sf Gheorghe prin care se respinsese cererea de revizuire a sentinței civile nr. 3041 din 08.10.2007 a Judecătoriei Onești, ca tardivă
• 25 ianuarie 2012- 02 aprilie 2012 – inculpatul Ordog Lorand Andras a solicitat suma de 50.000 de euro inculpatului Adam Ioan din care a primit suma de 10.000 de euro în perioada mai-iunie 2013, pentru obţinerea unei noi decizii favorabile (decizia civilă nr. 231/R/17 aprilie 2012) în rejudecarea cererii de revizuire respinsă prin sentinţa civilă nr. 3167/22 decembrie 2011 a Judecătoriei Sf. Gheorghe, în dosarul nr.4014/305/2010.
• 17 aprilie 2012 – pronunţarea deciziei civile nr. 231/R/17 mai 2012 a Tribunalului Covasna.
• Iulie 2012 - Adam Anca Roxana a sprijinit grupul infracţional format din Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe, Hrebenciuc Viorel, Călugăr Daniel Constantin, Varga Ioan Gheorghe;
• 11 octombrie 2012 – 02 aprilie 2013 s-a constituit și a acţionat grupul infracțional format din Adam Ioan, Paltin Gheorghe Sturdza, Varga Ioan Gheorghe și Călugăr Daniel Constantin. La acest grup a aderat inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru.
• 11 octombrie 2012 – s-a semnat primul contract de mandat dintre Paltin Gheorghe Sturdza şi Varga Ioan Gheorghe, Călugăr Daniel Constantin. Data săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă de către Varga Ioan Gheorghe şi Călugăr Daniel Constantin.
• 02 noiembrie 2012 - Varga Ioan Gheorghe a încheiat contractul de asistență juridică nr. 365735/02.11.2012 cu SCA Chiuariu și asociații. Data săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă de către Varga Ioan Gheorghe.
• Ianuarie 2013 –octombrie 2014 - s-a constituit şi a acţionat grupul infracţional format din Mătăşel Ioan, Kadas Iosif şi Iacob Sorin Ioan.
• 22 aprilie 2013 - Bengescu Dan Costin a încheiat antecontract de vânzare cumpărare cu Paltin Gheorghe Sturdza.
• Aprilie 2013 – Varga Ioan Gheorghe şi Chiuariu Tudor Alexandru comit infracţiunea de spălare de bani.
• Aprilie 2013- Adam Anca Roxana şi Zaharia (în prezent Sturdza) Gabriela Rodica sprijină moral pe Sturdza Paltin Gheorghe şi Adam Ioan să cumpere influenţa de la Hrebenciuc Viorel.
• 22 aprilie 2013- 15 octombrie 2014 - s-a constituit și a acţionat grupul infracțional format din Adam Ioan, Paltin Gheorghe Sturdza, Bengescu Dan Costin, Hrebenciuc Viorel, Hrebenciuc Andrei. La acest grup a aderat Durlan Iulian şi Crăciunescu Adam. Deși începând cu aprilie 2013 s-a constituit un grup infracțional organizat nou, față de inculpații Adam Ioan și Sturdza Paltin Gheorghe nu s–a reținut de către acuzare constituirea a două grupuri distincte, apreciindu-se că unitatea infracțională nu a fost afectată din moment ce scopul a fost identic, iar aceștia au urmărit doar înlocuirea membrilor ineficienți din primul grup.
• 01 iulie 2013 - s-a încheiat actul adițional la contractul încheiat anterior de Sturdza Paltin Gheorghe (promitent vânzător) cu Bengescu Dan Costin (promitent cumpărător), prin care s-a introdus în calitate de promitent cumpărător și SC Reședința Vârstnicilor SRL.
• 27 noiembrie 2013 - s-a cerut strămutarea cererii de revizuire de la Tribunalul Covasna de către RNP Romsilva.
• 21 martie 2014 - Crăciunescu Adam dispune modificarea atribuţiilor de serviciu pentru jurista Suciu Alina, interzicându-i să reprezinte interesele unităţii în procesele care aveau ca obiect retrocedarea suprafeţei de 43227 ha teren forestier. Data săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu de către Crăciunescu Adam.
• 08 septembrie 2014 - inculpaţii Kadas Iosif, Mătăşel Ioan, Iacob Sorin Ioncomit infracţiunea de cumpărare de influenţă.

Candidatura Dianei Şoşoacă la Primăria Capitalei a fost respinsă. „Eu nu am anunţat niciodată public că voi candida. E un ordin de la Marcel Ciolacu”

Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 42 Municipiul Bucureşti a respins candidatura Dianei Şoşoacă, preşedintă a partidul S.O.S. România, pentru funcţia de primar general al Capitalei,...

CTP, în stare de intoxicație înainte de alegeri: ”Alung duhurile rele cu matematică, nu cu usturoi”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care a avut în ultima perioadă reacții acide despre unii candidați la Primăria Capitalei, a publicat pe rețelele sociale un text surprinzător, în care...